Elegie pentru părinţi---- Versuri Corneliu Vadim Tudor

SURSA  PĂSTRĂTORII TRADIȚIEI.

Unde sunteţi voi, părinţii mei?
Ce n-aş da să vă mai văd o dată!
Aţi murit de tot, sau sunteţi zei
Rătăcind pe bolta înstelată?

Astăzi sunt celebru şi bogat
N-am de ce mă plânge, am de toate
Fie Domnul veşnic lăudat
De mi-ar da şi-un strop de sănătate.

Ce folos că scriu şi câştig bani?
La ce bun politica înaltă?
Eram fericit în primii ani
Când am fost, cu toţii, laolaltă.

Casa era plină de copii
Nu ştiam ce-nseamnă supărarea
N-aveam noi prea multe jucării
Nu ştiam ce-i muntele, sau marea.

Însă gustul vieţii era bun
Râdea-n soare iarba după ploaie
Jubilam de Paşte şi Crăciun
Puneam cele mai curate straie.

Plutea, ca un duh, în mahala
Farmecul discret al sărăciei
Îngerul cu spadă ne veghea
N-am fost sclavi păcatului trufiei.

Voi ne-aţi îndrumat să ne rugăm
În genunchi, aşa cum se cuvine
Lui Iisus credinţă să-I jurăm
El să ne înveţe ce-i mai bine.

Lui să-I mulţumim înlăcrimaţi
Că nu ducem lipsă de nimica.
Două surioare şi trei fraţi
Inimi mari, ce n-au ştiut ce-i frica.

Azi dau filmul vieţii înapoi
Să pricep secretul casei noastre:
Se rugau părinţii pentru noi
Domnul să ne scape de dezastre.

Nu există scut mai minunat
Decât rugăciunea cea smerită
Şi o viaţă fără de păcat -
Iar răsplata fi-va înzecită.

Le spun tuturor să fie drepţi
Din puţinul lor să facă daruri
Toţi ateii cred că sunt deştepţi
Însă dracul i-a jucat la zaruri.

Îmi e dor de cei neprihăniţi
De la ei îmi iau şi azi putere...
Unde sunteţi voi, părinţi iubiţi?
Mă primiţi la masa de-nviere?

Puneți-ne la zid…

Dorin Dumitriupână în‎50+


Puneți-ne la zid…

De ce nu dați o lege, sau un ordin
Să ne-mpuscati pe toți cei amărâți și goi ?
Poate așa scăpam de sărăcie și de chin,
Noi, cei ce ne hrănim cu pâinea strânsă din gunoi.

Va sunt mai rude miile de emigranti,
Alți amărâți goniți de foame și războaie,
Cine-i primește pe românii alungați,
Ce dorm pe străzi,acum, în frig și ploaie ?

N-avem nimic de împărțit cu cei bătuți de soartă,
Suntem săraci și știm ce-nseamna milă,
Dar noi suntem aici, de ce închideți poarta
Si-aunci când ne vedeți vă năpădește sila ?

Spuneti că sunt puține locuri în cămine,
Pentru bătrânii singuri, fără ajutor,
Dar îi primiți pe cei ce vin din țări străine,
Iar noi ne stingem pe marginea trotuarelor.

Văi vouă, boierilor care conduceți țara asta,
Progenituri de ștabi și de hapsâni,
Oricât de grea ne va mai fi năpasta,
N-o să venim la poarta voastră să
De ce nu dați o lege ,sau o ordonanță,

Puneți-ne la zid și împușcați-ne, voi
Ca ne luați și sfântul drept la
Dar ați uitat că DUMNEZEU ne judeca pe toti ...
autor...DORIN DUMITRIU

09-09-2015

sursa foto internet.