Într-o zi vom lăsa totul baltă

 “Într-o zi vom lăsa totul baltă. Ne vor rămâne hainele-n dulap, cheile și telefonul cine știe pe unde, folia de medicamente pe noptieră neterminată, poate și ciorba la foc molcom pe plită. Nu trăi fără să te gândești la toate astea. Ziua aceea poate fi oricând, pentru oricine. Bagă de seamă ce șerpi îți ies pe gură. Oamenii nu vor uita cum i-ai făcut să se simtă. La noi se zice: animalul se leagă cu funia și omul, cu vorba bună. Ce te costă să gândești înainte de a deschide gura? Caută să fii drept și nu biciui cu șfichiul verbului obrazul nimănui. Nu te crede nemuritor și nu ține degetele greblă prin timp. Fă-ți căuș, ca atunci cînd erai copilandru și mergeai la izvor. Nu puteai bea apă direct din șuvoi, nu-i așa?Fă din vorbe alean pentru cineva. Să vezi cum îi vor da lacrimi pe obraz. Dacă trebuie să asculți, ascultă. Dacă nu ai nimic de spus, taci. Tăcerea e mană cerească la

timpul ei.

Supărată că nu vin, mi-a zis mama într-o duminică, demult: Așa-i că dacă aș muri mîine ai veni repede și ți-ai smulge părul din cap de durere că ai rămas fără mamă? De ce nu ai venit ieri, cînd te-am chemat că am făcut ardei umpluți? Ne bucuram, rîdeam, povesteam și noi ca fetele…Nu-mi reproșa nimica, mama, doar încerca să îmi deschidă ochii. Pe la 35 de ani, mi-am dat seama că trăiam prea repede. Aveam atît de multe de făcut încît toată frumusețea vieții și tihna treceau pe lîngă mine. Pînă cînd, într-o dimineață cînd toți dormeau și eu priveam răsăritul doar cu gîndul la cît de multe am de făcut, fără să pot uita o clipă de asta, mi-am zis: Ho, nebuno! Unde alergi așa? Într-o zi îți rupi gîtul și-ai trecut prin viață ca gîsca prin apă. Începînd de atunci m-am așezat să scriu și mi-am găsit în asta bucurie. Parcă trăiam mai încet și parcă vedeam mai bine. Căușul meu de prețuit timpul: scrisul. Atunci mi s-au tocit sitele răbdării, am închis moara și-am scris pe ușă: De astăzi nu mai macin griji, decît arareori! Alergăm ca chiorii către nicăieri, în loc să mergem încet și cu bucurie. Hai să fim mai smeriți, oricum ultimul cuvînt nu-l are nimeni pe pămîntul acesta decît moartea. Nu vă sfiiți și nu uitați de ea. Totul, totul se poate schimba într-o clipă, iar sufletul poate lua oricînd calea spre vămile cerului. Faceți cumva să nu fie pustiu și gol. Auriți-l cu puțină bunătate, bucurie și grijă pentru viață. Într-o zi vom lăsa totul baltă. Pe nepusă masă vom fi luați, fără a fi întrebați: vrei să vii? Atunci vom simți pe pielea noastră cuvintele Părintelui Arsenie Papacioc: Să vezi cînd se oprește răsuflarea ce importantă este clipa. Oamenii nu vor uita cum i-ai făcut să se simtă!”

Baladă de Teleorman...

Nu vă bucurați prea tare c-am ajuns la închisoare
Am să ies cât de curând și din nou am să fiu tare
O să fiu băiat cuminte și pentru bună purtare
Am să fiu eliberat , de n-apar alte dosare

Am plecat din Teleorman unde-am fost mare baron
Unde mi-am făcut palat de împărat fără tron
Nimeni nu mișca-n Județ făr-a mea încuviințare
La Tel-Drum și la Belina eu dictam orice mișcare

V-am mințit , v-am dus cu preșul cu a mea capacitate
Ați crezut că vă fac bine prin promisiuni umflate
Am schimbat tot ce-am dorit și mi-am arătat talentul
Am sfidat legile Țării călcând tot regulamentul

V-am promis cu-nflăcărare fericirea generală
Dar mi-am adunat avere pusă-n conturi la fereală
Știu că mulți nu m-ați crezut și ați pus la îndoială
Minciunile ce le-am spus despre marea jecmăneală

Pe temeiuri efemere , eu mereu v-am cerut votul
Și-ați crezut că-s patriot și-n mandat o să fac totul
Prin programe mincinoase v-am vorbit de-a mea credință
V-am lăsat cu ochii-n soare , uitând de-a voastră dorință

Când am fost șef de campanie , alegeri parlamentare
Am scos morții din morminte pe care i-am dus la votare
N-am precupețit nimic și din mine tot am dat
M-am căciulit la cei mari, dar pe toți eu i-am măturat

În justiție am făcut haos , pușcăriile-am golit
Am tras sfori în Parlament și pe toți v-am păcălit
Și în alte multe cazuri am făcut ce mi-a plăcut
Guvernul a zis ca mine , de-a mea frică a tăcut

Colegii parlamentari m-au încurajat pe față
Dar încurajarea lor m-a dus direct în instanță
Baronii de la județe , mari și tari în mușchii lor
Tot în slavă m-au ținut și mi-au dat aripi să zbor

Ulișorul din Caracal cu a lui ” altă-ntrebare”
M-a făcut să cred că este de multe lucruri în stare
Iar pleșuvul , om cu studii , care sunt doar pe hârtie
Cu tot Severinul lui , nu m-a scăpat de pușcărie

Turturica din Craiova , cea pricepută la toate
M-a făcut să cred și eu că fără mine nu se poate
De chelosul ce să zic , minte-n el cât păr pe cap
M-a lins și m-a periat și mi-a zis că o să scap

Papagalul zis cioc gros , cu a lui înțelepciune
A tot dat cu bâta-n baltă fără scrupul și rușine
El cu vorba-i de maidan face pe interesantul
Poporul mi-a pus în cap și acum sunt condamnatul

Mimoza nevinovată ”ministra ” mea de la Interne
Ascultându-mă pe mine , a dat cu lacrimogene
Fără nicio ezitare la Congres iar m-au ales
Președinte să le fiu pentru al lor interes

Am promis spitale noi , grădinițe , dispensare
Toate-au fost doar propagandă și v-am dus la disperare
Iar din patru-n patru ani , v-am promis autostrăzi
Au rămas doar pe hârtie , nu s-au asfaltat nici străzi

Dar m-a cipcit DNA-ul , rațe-n traistă mi-a găsit
M-am jurat ca nu-s a mele , dar mi-au zis ca am mințit
M-au judecat , trei și cinci și-n final m-au condamnat
La trei ani și șase luni , la-nchisoare m-au băgat

Veorica m-a tradat , Toderică mi-a dat pas
Tăricel s-a fofilit și numai folos a tras
Iohannis cu-a lui răbdare m-a adus în disperare
Kovesi fără-ncetare , mi-a făcut numai dosare

Și acum , voi ce m-ați lins pentru funcțiile date
Pentru pensii speciale și avantaje private
Să luptați în continuare așa cum v-am învățat
Să nu pierdeți privilegiul de la Iliescu dat

Vă mai dau însă un sfat , să nu-l puneți la-ndoială
Nu vă mâncați între voi , lăsați orice răfuială
Roata iar se învârtește , va veni iar pricopseală
Când din nou ne vom uni , vom intra iar pe ciordeală

Veți vedea că națiunea , toată va intra-n mirare
Și din nou ea va striga , a fost pură întâmplare
Lăsați legile cum sunt și sunt scrise ele-n carte
Numai eu le-am vrut schimbate ca să-mi pună mie parte

Până trece vijelia , stați cu capul la cutie
Ciocul mic și gura-nchisă , feriți-vă de hoție
Eu știu că aveți talent , dați dovezi de probitate
Toți să vadă cinstea-n voi , nu apucături ciudate

Iar acum vă las cu bine , merg acum spre mititica
Să aveți grijă de voi , și vă rog , n-o uitați pe Irinuca
Daca ea mă va uita , vă îndemn n-o condamnați
Gândul meu va fi la ea cât voi fi printre vărgați

De fugeam la Fortaletza unde stam cu ochii-n zare
Înapoi mă aduceau cum l-au adus și pe Mazăre
Nu mi-a reușit pasența , treaba rău s-a încurcat
Ordonanța nu s-a dat , de pușcărie n-am scăpat

27 mai 2019
Pret Ion Predescu