Informatii despre autor: Camelia Cristea
Venim pe rănd, plecam dar pe sărite
Cănd scrierile cărtii se sfărşesc,
Cănd clipa’n lumănare nu mai arde
Şi lepădam, veşmăntul omenesc.
Şi clopotele toate au să bată
Chemarea către cer, ele vestesc.
În tomul vietii, un ultim rănd se scrie
Prin fapta mea, mereu am să traiesc !
Sărut pămăntul, îmbrăţisez tăcerea,
Tămăi dorinţele în cele patru zări
Şi mă înalţ pe aripi de lumină,
Spre alte porţi, de timp încrezător.
Din lacrimi îngheţate încropesc izvoare
Şi către Tine Doamne o pornesc
Întinde braţul Tău să mă cuprindă
Acum învaţ să zbor, nu vreau să rătăcesc !!!
foto Internet
Camelia Cristea
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu