Greul tau de-a pururi greu
In mai greu se schimba,
Tara fara Dumnezeu,
Tara fara limba.
Toti acei ce te-au vandut
Te mai si omoara,
Tara fara continut,
Tara fara tara.
E Hora Unirii pe-un scrasnet de frana,
Miscarea la stanga si dreapta e grea
Si soarta ne spune c-asa vom dansa,
Cu mainile-n lanturi, cu fruntea-n tarana.
E Hora Unirii, dam mana cu mana,
C-asa cere lantul, in logica sa,
Stam mana in mana, stam za langa za
Si zgomot de lant orchestral ne ingana.
E Hora Unirii, o ducem in oase,
O ducem pe umeri, o ducem in ochi
Si zuruie lantul, blestem si deochi,
Si zalele lui nu mai vor sa ne lase.
Si brusc intelegem din semnele firii,
Ca suntem acasa la noi vinovati
Ca n-avem nici dreptul iubirii de frati,
Ca Hora Unirii e Lantul Unirii.
Si ce monoton si ce trist ne e dantul,
Ca nici nu-l jucam, ci il plangem in pasi,
La un parastas parca suntem nuntasi,
Ce sef de orchestra teribil e lantul.
E Hora Unirii, in frana si jale,
Jucand-o intram si mai mult in pamant
Si neamul in hora ne este rasfrant,
Un lant ce danseaza in zalele sale.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu