Copil uitat pe-o uliță pustie,
Nu-ți mai striga durerea prin uluci
Parcă-i aștepți de-o veșnicie,
Pe cei ce te-au făcut să plângi.
Părinți-s duși acum departe,
Și fără voia lor te-au părăsit,
Iar peste gardul care va desparte
Nu ai putut să treci că sărăcia te-a oprit.
Iar vine toamna și dorul tău de mama,
Dar n-o să poți să mergi spre ea desculț,
Că pe bunicul îl răpune boala,
N-o să te poată trece peste munți.
Ce tristă ți-e privirea măi copile,
Sunteți prea mulți voi cei abandonați,
Și-aș vrea să pun un gram de fericire.
Cu versul meu, în ochii tăi înlăcrimați.
Să-ți chem părinții rătăciți să vină înapoi,
Ca să dărâme gardul care va desparte,
Să-ți umple cu iubire ochii-ți goi,
Ce-au plâns atât de mult când ei au fost departe.
autor...DORIN DUMITRIU.
02-09-2015
sursa foto Cu drag din Moldova
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu