SCRISOARE CATRE PARINTELE MEU DUHOVNIC

SCRISOARE CATRE PARINTELE MEU ,DUHOVNIC, IOAN

Adormi tarziu, parintele meu drag, 

Croind la haina mantuirii mele,

 Ce vreau cu vrednicie sa o-mbrac,

 In ziua cand pasi-voi spre 'nviere!

Am fost pierduta-n haul adancului pacat, 

Dar de pe Crucea rastignirii grele, 

Stapanul meu Iisus s-a aplecat, 

Si-a luminat in bezn-a noptii mele!

Si in Lumina Lui m-a asteptat smerit, 

Un chip de inger, paza vietii mele,

 Parinte duhovnic spre mine ai pasit, 

Sa ma inveti sa-nving ispite grele!

Si te-am privit, uimita cand mi-ai spus, 

Ca Domnului i-am dat amar de fiere, 

Pacatul meu pe Cruce iar la pus, 

Si cui i-a fost, si rana, si durerere!

 Ti-a spus Hristos sa-mi faci frumos vesmant,
Sa-mi faci din lacrimi margaritarele, 

Mi-ai fost trimis in dar de Domnul Sfant, 

Ca sa-mi croiesti Vesmantul nuntii mele!
Mi-ai pus in suflet sfant margaritar,

O dragoste ce n-am crezut a fi, 

Ce trece si de-al vietilor, hotar, 

Si merge langa noi in vesnicii.
E dragostea cea Sfanta pentru Cel,

 Ce-L canta heruvimii in tarii,

 Eu vreau sa-mi cosi, 

vesmantul pentru El, 

Cand in Mareata-I, Slava va veni!