sâmbătă, 24 august 2024

De ce e greu de învăţat limba română


           

Expresii ... (tipic) românești

1. Un român nu este surprins… lui „i-a picat faţa”.
2. Un român nu doar „a făcut atât de mult cu atât de puţin”… el „a făcut din rahat bici”.
3. Un român nu-şi va pierde cumpătul… lui „îi va sări muştarul”.
4. Un român nu doar a stricat… el „a dat cu mucii în fasole”.
5. Un român nu va încerca să te prostească… el „te abureşte”.
6. Un român nu te va minţi… el „îţi va vinde gogoşi”.
7. Un român nu pricepe dintr-o dată… lui „îi pică fisa”.
8. Un român nu este extrem de obosit… el este „varză”. Viaţa lui nu este haotică… este „varză”. Şi în camera lui nu este o totală încurcătură… este, de asemenea, „varză”.
9. Un român nu consideră pur şi simplu un efort ca fiind inutil… spune că e „frecţie la picior de lemn”.
10. Nu înnebuneşti un român… îl „scoţi din pepeni”.
11. Un român nu va avea „sindromul impostorului”… el „se va simţi cu musca pe căciulă”.
12. În România, lucrurile nu sunt departe… sunt „la mama naibii”.
13. Un român nu e nebun… el e „dus cu pluta”.
14. Un român nu-ţi va spune să nu mai pierzi timpul aiurea… îţi va spune să nu mai „freci menta”.
15. Un român nu va spune că ceva este frumos… va spune că este „beton”.
16. Unui român nu îi este frică… el „are un morcov în fund”.
17. Un român nu doar păstrează tăcerea… el „tace ca porcu-n păpuşoi”.
18. Ca român, nu te amăgeşti… te „îmbeţi cu apă rece”.
19. Un român nu este prost… el este „tufă de Veneţia”.
20. Un român nu renunţă…el „îşi bagă picioarele”.
21. Un român nu a fost înşelat… el „a luat ţeapă”.
22. Un român nu este beţiv… el este „sugativă”.
23. Un român nu te va privi nedumerit… el se va „holba ca cioara la ciolan”.
24. Un român nu are idei neobişnuite… el are o „minte creaţă”.

-Web


joi, 22 august 2024

Vulpea şi grădina cu poame




O VULPE VĂZU odată o grădină încărcată de toate bunătăţile. Dar grădina era apărată cu ziduri înalte, pe care vulpea nu le putea sări.

„Ce aş putea face să pătrund în grădină?” se întreba vulpea. Umblând împrejurul zidului, dădu peste o gaură în zid, dar gaura era prea îngustă să se poată strecura prin ea. Tot gândindu-se ce-i de făcut, vulpea îşi zise: „Ştiu ce voi face! Voi răbda foame câteva zile, voi slăbi şi voi încăpea prin gaură.”

Zis şi făcut. După trei zile de foame, vulpea se strecură prin gaură şi, ajungând la poame, se ospătă din belşug. Dar, după câteva zile, îşi aduse aminte că trebuie să iasă iar de aici, mai ales că sosise vremea culesului. Însă aici, un alt necaz: se îngrăşase de-a binelea şi nu mai încăpea pe gaură. Ce-i de făcut?

„Nu-i alt mod să scap de aici – îşi zise vulpea necăjită – decât să mă pun iarăşi pe foame şi răbdare, ca să slăbesc.”

Răbdă iar trei zile şi, slăbind, se strecură afară. Când se văzu scăpată, uitându-se spre grădina cu poame, zise: „Frumoasă mai eşti tu, grădină, şi dulci sunt poamele tale, dar ce folos am avut eu de ele? Cât am mâncat, atât am răbdat… Cum am intrat, aşa am ieşit…”.

Ce istorioară plină de înţeles! Aşa e şi cu noi. Cum am intrat în lumea aceasta, aşa vom şi ieşi din ea. Nimic nu vom putea duce cu noi.

Lume, lume, cât de dulci sunt poamele tale, dar ce folos ne rămâne nouă din ele?

În clipa morţii vede omul



În clipa morţii vede omul
cum trebuie să fi trăit,
ce cale trebuia s-aleagă
s-ajungă bine la sfârşit.

O, n-aştepta, o, n-aştepta,
c-atât de-aproape-i clipa ta,
primeşte-L pe Hristos acum,
să mergi la slavă, nu la scrum!

În clipa morţii vede toată
deşertăciunea ce şi-a strâns,
pe care-aşa curând o lasă,
schimbând-o cu un veşnic plâns.

În clipa morţii vede calea
păcatului pe care-a mers,
că nici un pas şi nici o vorbă,
şi nici o faptă nu s-au şters.

În clipa morţii vede groaza
în care se aruncă-mpins,
ce-i viermele ce nu mai moare,
ce-i focul cel pe veci nestins.

În clipa morţii vede slava
ce-l aştepta, dar n-a crezut,
şi fericirea, şi lumina
din cerul lui pe veci pierdut.

În clipa morţii, – dar atuncea
e prea târziu, e prea târziu,
un râs de-o clipă se plăteşte
cu plâns prea veşnic şi pustiu.

UN OM...


                                  

Eliana Popa

Într-o toamna friguroasă, pe-un drumeag plin de noroi,
Un bărbat mergea alene lângă carul tras de boi!
Era Gheorghe, om sărac, de vreo doi ani însurat
Cu Ioana lui cea dragă, fata orbului din sat.

Orbul era om hain, rău la suflet, prost de gură
Stăteau toți într-o căsuță cu doi boi în bătătură.
Unul era al lui Gheorghe, cel cu numele de Corbu,
Celălalt, un bou mai tânăr, îl avea stăpân pe orbu'.

Astăzi l-a trimis pe Gheorghe, ginerele său cel bun,
(Orbul nu făcea nimic, poruncea ca un stâpân),
Să se ducă în pădure după lemne de iernat
Și s-aducă un car de lemne, cum adus-au toți din sat.

Și în zorii dimineții a-njugat la car pe Corbu,
(Îl iubea ca pe-un prieten) și pe Breazu al lui orbu'.
A pus doi posmagi în traistă, a luat biciul și securea,
Din pridvor îi rânjea orbul: ,, De te-ar înghiți pădurea! "

A tăcut, cuminte, Gheorghe, n-a luat vorbele în seamă,
Era om în toată firea
...de blesteme n-avea teamă!
Și-l răbda, răbda sărmanul, Ioana lui răbda la fel,
Aveau un pruncuț de-o lună, pe Ioan cel mititel.

A luat vreascuri mai uscate cu care s-ațâțe focul,
Buturugi au fost mai multe și le-a scos cu târnăcopul
A tăiat și lemn mai verde, care arde mai mocnit,
Să nu-l supere pe orbu' și să-l vadă mulțumit.

A pornit, apoi, spre casă, mângâind cu drag pe Corbu,
Îndemnând cu duioșie și pe Breazu al lui orbu',
Și aproape pe-nserate a ajuns cu caru-n sat,
Lângă casă, hop necazul... când costișa au urcat!

A-ndemnat din gură boii:,, Hai cu tata, dragii mei!
(Nu cum fac adesea unii, înjurând de dumnezei)
Corbu încerca din greu și se opintea cu carul,
Însă Breazu, al lui orbu', n-a mai vrut să urce dealul.

A pocnit din bici spre el, a strigat, însă, degeaba,
Breazu sta ca un catâr, nu mai vrea să-și facă treaba,
Furios, din tindă, orbul, cum făcea adeseori,
A strigat:,, - Oprește, Gheorghe! Nu vreau boul să-mi omori!

Și acum să mi-l slobozi! Vreau întreg sa mi-l aduci,
Și apoi, nu mă privește! Treaba ta, cum te descurci.
Altfel nu mai calci în curte, îți iei pruncul și nevasta,
Și plecați din casa mea! Gata... Și cu asta-basta! "

Ce sa facă bietul Gheorghe? Orbul tot dădea din gură
I l-a scos din jug pe Breazu și l-a dus în bătătură.
S-a întors, apoi, mâhnit de tot ce-i făcuse orbu'
Și s-a pus în jug, sărmanul, ca să tragă lângă Corbu!

Și a tras, a tras cu Corbu, împreună, carul greu:
,, - Hai cu tata! Hai cu tata, că ne-ajută Dumnezeu!"
În genunchi căzut-a boul, ostenit de nu se poate,
,, - Hai, cu tata! Hai, cu tata! Împreună pân' la moarte!"

Și zvâcni atunci, în jug, Corbu tatii, cu putere
Urcă dealul dinspre casă, scoțând muget de durere!
Gheorghe cu cămașa ruptă și cu umărul rănit,
Ud de sânge și sudoare ca Hristos cel răstignit!

Au urcat cu bine dealul, au ajuns în bătătură,
Orbul aștepta în tindă, molfăind o-njurătură...
Obosit de-atâta trudă, cu tot trupul parcă frânt
S-a culcat în fân cu Corbu, ca în iesle Pruncul Sfânt.

Asta nu-i poveste, frate, cititorul meu cel drag,
Când am scris aceste versuri, mi-au curs lacrimi mari, șirag.
Cel ce-a tras în jug cu Corbul, Gheorghe, e bunicul meu!
A murit atunci, de tânăr, odihnească-l Dumnezeu!

Și mereu îi am în minte, Bunu' Gheorghe și cu Corbu,
Și mă rog la Domnul Sfântul să îl ierte și pe orbu'!

https://youtu.be/pOgpf6NFH9Q?si=EmPn4FaV-JegpyyF

marți, 20 august 2024

SETE DE PLOI!...



Supărată-n câmp de sete plânge floarea soarelui
S-a rugat mereu să plouă, e la voia Domnului
E năprasnică arșița și pământul crapă,crapă
Doamne, fie-ți milă, fie-ți dă-le fiilor tăi apă !

Două berze, vreo trei pui, stau în cuibul lor pleșuv,
Nu-i nici vânt, nicio răcoare,doar văpaie din văzduh
La o cruce părăsită,patru mierle scurmă-n colb,
Dincolo de codru-i ceață și tot croncăne un corb.
 
A simțit miros de carne, e mai jos o căprioară,
De ieri seară e rănită trage biata ca să moară
Și de secetă, de foame, umblă lupi și urși aiurea,
Se coboară jos în sate, nu e sigură pădurea!

La o poartă, în răscruce, o fântână stă să sece,
E de-un an că n-are apă, pentru cine pe drum trece
Spun bătrânii c-au mai fost timpuri grele, ploi puține,
Dar necazul pe la noi, ca un scai demult se ține!

Ba nu-i ploaie, ba nu-i pace,nici lumină și nici pâine,
Vai de noi, de cei rămași și de ce-o să fie mâine!
Căci de multe poți răbda, dar de apă niciodată,
Viața se preface-n umbre, nu-i cu secetă învățată!

Și ne pârjolește vara, chiar și toamna se răzbună,
Cu întuneric și cu lipsuri și nevoile se adună
Și mi-e câmpul vieții ars de atâtea câte vin
Doamne, Dă-Ne ploi destule,Că de secetă murim!

 
Foto internet 3/8/2022

Versuri Elena Bîrchi Cãruntu

luni, 19 august 2024

De tot ce faci în viaţă



De tot ce faci în viaţă
vei da răspuns cândva.
Să nu te-ntorci în locul
unde n-ai fost primit.

Sunt multe alte locuri
unde vei fi iubit.
Să nu răspunzi cu ură,
atunci când eşti blamat,

Fii calm, căci viaţa are lecții,
pentru toţi de dat.
Să nu te-ncrezi în cei care vorbesc,
de alții cu dispreţ.

Oricând poţi fi tratat şi tu,
cu acelaşi preţ.
Să nu-i privești de sus
pe cei mai slabi ca tine.

Azi poți avea de toate,
dar nu se ştie mâine...
Să nu pui preţ pe lucruri
ce n-au nici o valoare.

Nu fi atras de slavă,
căci slava-i trecătoare.
Să nu-ți judeci părinţii
că-s simpli sau ţărani,

Căci cei mai trişti din lume
sunt cei ce sunt orfani.
Să nu-ţi fie ruşine
de unde ai plecat,

La casa părintească
eşti cel mai aşteptat.
Să nu-ţi faci fericirea
pe lacrima cuiva,
De tot ce faci în viață
vei da răspuns cândva.

Iurie Hemei

miercuri, 14 august 2024

De ce câinii trăiesc mai puțin decât oamenii?




Iată răspunsul:

Fiind veterinar, am fost chemat să examinez un câine irlandez de 13 ani pe nume Belker.
Familia câinelui, Ron, soția sa Lisa și Shane, în vârstă de 6 ani, erau foarte atașați de Belker și sperau într-un miracol.
Am examinat câinele și am descoperit că era pe moarte din cauza cancerului. Am spus familiei că nu mai pot face nimic pentru el și m-am oferit să efectuez procedura de eutanasiere la ei acasă.
A doua zi, am simțit sentimentul familiar în gât când Belker a fost înconjurat de familie.

Shane părea atât de calm, mângâia câinele pentru ultima oară și mă întrebam dacă va înțelege ce se întâmplă. În câteva minute, animalul a adormit liniștit, pentru a nu se mai trezi niciodată.

Băiatul părea să accepte tranziția lui Belker fără dificultate. Am stat o clipă și ne-am întrebat de ce nefericitul fapt că viața câinilor este mai scurtă decât cea a oamenilor.
Shane, care ascultase cu atenție, a spus: ''Știu de ce. ''

Ceea ce a spus în continuare m-a surprins: nu auzisem niciodată o explicație mai reconfortantă decât aceasta. Acest moment mi-a schimbat viziunea asupra vieții.
El a spus: ''oamenii vin pe lume pentru a învăța cum să trăiască o viață bună, cum să îi iubească pe ceilalți tot timpul și să fie o persoană bună, eh, ei bine, din moment ce câinii se nasc știind cum să facă toate acestea, nu trebuie să stea atât de mult ca noi''.

Morala poveștii este următoarea:
Dacă un câine ți-ar fi profesor, ai învăța lucruri precum:

* Când cei dragi vin acasă, alergați întotdeauna să-i salutați.

* Niciodată să nu ratezi o ocazie de a ieși la plimbare.

* Permiteți-vă să experimentați aerul proaspăt și vântul.

* Curgeți, săriți și jucați-vă zilnic.

* Amplificați-vă atenția și lăsați oamenii să vă atingă.

* Evitați "mușcăturile" atunci când doar un "mârâit" este suficient.

* În zilele călduroase, întinde-te pe iarbă.

Și nu uitați niciodată: "atunci când cineva are o zi proastă, faceți liniște, așezați-vă aproape și faceți-l să simtă ușor că sunteți acolo...".

Acesta este secretul fericirii pe care, chiar dacă nu ne dăm seama, câinii ne învață în fiecare zi.

- Web

luni, 12 august 2024

Preotul...



Preotul dintr-un sat ajunse la biserică să țină slujbă de seară, dar nimeni nu sosise...

După 15 minute, intrară trei copii, după douăzeci de minute intrară doi tineri. Astfel că preotul hotărî să înceapă slujba cu cei cinci frați. Pe parcursul slujbei, intră o pereche care se așeză în spate.
Când preotul predica și explica Evanghelia, mai intră un domn, pe jumătate murdar, cu o sfoară în mână.

Dezamăgit și fără a înțelege cauza slabei participări a credincioșilor, preotul săvârși slujba cu iubire și predică cu entuziasm.

Când se întorcea acasă, fu atacat și lovit de doi hoți care îi smulseră mapa în care se aflau Scriptura și alte accesorii de valoare. Ajungând la casa parohială, bandajându-și rănile, descrise acea zi drept:
Cea mai tristă zi din viața mea, un eșec al slujirii mele, și cea mai nerodnică zi din viata mea, dar... nu contează, pe toate le fac întru Hristos!...

După cinci ani, preotul hotărî să le împărtășească această întâmplare și enoriașilor din biserică.
Pe când termina de povestit întâmplarea, o pereche de seamă din acea parohie îl opri și îi spuse: "Părinte, perechea din acea seară, care s-a așezat în spate, eram noi. Eram în pragul despărțirii ca urmare a mai multor probleme și neînțelegeri care erau la noi în cămin. Atunci ne-am hotărât până la urmă să divorțăm, dar mai întâi să venim la biserică să ne lăsăm verighetele și apoi fiecare să-și vadă de drum. În cele din urmă, am renunțat la despărțire după ce v-am ascultat predica. Drept urmare, azi suntem aici cu căminul și familia refăcute."

În timp ce perechea vorbea, unul dintre cei mai de succes întreprinzători care ajuta la susținerea acelei biserici, spuse: "Părinte, eu sunt domnul care a intrat pe jumătate murdar, cu o sfoară în mână. Eram în pragul falimentului, pierdut în băutură, soția și copiii îmi plecaseră de acasă din cauza agresiunilor mele. În seara aceea am încercat să mă sinucid, dar sfoara s-a rupt, așa că am ieșit să cumpăr alta. Când am pornit la drum, am văzut biserica deschisă, m-am hotărât să intru chiar dacă eram într-adevăr murdar și cu sfoara în mână. În seara aceea, predica dvs. mi-a străpuns inima și am ieșit de acolo cu curajul de a trăi. Azi sunt scăpat de probleme, familia mi s-a întors acasă și am devenit cel mai mare întreprinzător din sat."

De la ușa intrării în altar, diaconul strigă: "Părinte, am fost unul dintre hoții aceia care v-au furat. Celălalt a murit chiar în seara aceea pe când săvârșam al doilea furt. În servieta dvs. era o Biblie. Am citit-o de fiecare dată când mă trezeam de dimineață. După un timp, m-am hotărât să L slujesc pe Dumnezeu în această biserică."
Părintele rămase șocat și începu să plângă împreună cu credincioșii. La urma urmei, acea seară pe care o considera drept o seară ratată, fusese o seară binecuvântată...

Hristos este în mijlocul nostru!

Zilele de pe urmă...

 


Da, acum sunt zilele de pe urmă despre care s-a tot vorbit.
 
Și după cum mâncarea pregătită are nevoie doar de puțin timp ca să fie încălzită, așa și toate acestea sunt atât de aproape. Antihristul este ca un nou-născut, care crește și căruia unii i se vor închina.

Şi ce nu am făcut eu, dar cu nimic nu am putut afla numele lui. Cu ajutorul lui Dumnezeu mi s-a arătat îngerul Domnului şi mi-a spus: “Niciun om nu poate să rezolve această taină. Vino, Gavriil, să-ţi scriu eu numele lui”. Şi astfel mi l-a descoperit.

Însă aceasta nu vă privește, deoarece pentru oameni încă rămâne ascuns. Însă să știți că Antihrist vine pentru cei care-l așteaptă. Ca să primească oamenii un număr, nu va fi nevoie să fie folosite forțele. Toate se vor face de bună voie și cu plăcere...

Adevărat vă spun că Spovedania nu va ajuta cu nimic pe nimeni care va primi pecetea. Mântuire nu va exista pentru cei pecetluiți. Fiți atenți! Vin zile în care veți mânca pământ. Luptele Sfinților Profeți Enoh și Ilie cu Antihrist se vor transmite la televizor și le veți vedea.
Din cauza păcatelor noastre cumplite și nenumărate, vor fi cutremure înfricoșătoare, dar nu vă neliniștiți, pentru că Domnul Dumnezeu este pretutindeni! Să vă curățiți inimile și să vă rugați.
Domnul vă va ocroti! Pe cei slabi însă îi va lua devreme, pentru că altfel nu vor putea face față vremurilor care vor lovi lumea. Pe cei puternici îi va lăsa, ca să lupte în zilele de pe urmă cu cursele lui Antihrist.

Când Maica Domnului va părăsi Sfântul Munte Athos, vor bate clopotele. Bisericile se vor înclina ca să salute icoana Maicii Domnului. Se vor închina Împărătesei Cerului și a pământului, iar toate acestea se vor transmite la televizor.

Aceasta va fi mila lui Dumnezeu pentru sufletele care trebuie să se mântuiască!

(Fragment din cele spuse în 2 noiembrie 1995)
(Sfântul GAVRIIL Georgianul)

sâmbătă, 10 august 2024

Bunicul meu...



În trecut, bunicul meu,
Săracul, n-avea nimica...
Nici ,,merțan"...nici BMW-eu,
Când a luat-o pe bunica!

În opinci și în izmene,
A pupat-o pătimaș,
A pus-o-n căruță, nene
Și a dus-o la sălaș!

Au mers în luna de miere
Cu-n ,,bolid" fără cusur,
Ce avea doi cai putere...
Unul negru...unul sur!

Fără multă vorbărie
Ori mesaje ca acum,
A-ntrebat doar: -Vrei Mărie?
-Vreau...și și-au văzut de drum!

S-au iubit o viață-ntreagă
Și-au trăit cum au putut...
I-a fost drag...și i-a fost dragă,
Cu atât cât au avut!

Acum, de n-ai conturi grase
Și-n fața casei, la poartă,
Nu stă parcat un X6,
Greu mai cucerești o fată!

Azi, unde-ți întorci privirea,
Nu-ți trebuie minte multă,
Ca să vezi că, fericirea,
Se măsoară...în valută!

* Dorel Mărgan *

joi, 8 august 2024

... SOMN USOR ....

 .


Poezie genială

de

Adrian Paunescu

"Somn ușor, scuze plăcute,
Sanșe și cauze, toate pierdute,
Ce-am câștigat cu sânge și fală,
Azi, pierdem cedând cu cerneală.

Noapte bună, țară frumoasă,
Până vom pierde și casa, și masa,
Culcați-vă toți în ură și bârfe,
Modele ne-alegem tâlhari și târfe.

Hai să dormim până poimaine,
În vis vom avea autostrăzi și pâine,
Lideri cinstiți, croiți către bine,
Care cu omul și țara vor ține.

Nani-nani, hai la culcare,
În vis vor renaște Ștefan cel Mare,
Mihai Viteazul, Tepeș și Cuza,
Să ne asculte pretextul și scuza.

C-am devenit, perseverent,
Slugi ignorate, remorci second hand,
Dăm la străini producția certă,
Creier și aur, păduri la ofertă.

Capul plecat singur se taie,
Că Miorița nu-i despre o oaie,
Ci despre invidii și apatie,
Prostie, trădare de Romanie.

Doar amânări și delasare,
Plătim impostorii cu lozul cel mare,
Apoi, umili, le cerem iertare,
Și le cedăm și munte si mare.

Sat fără câini, pe tron stau hoții,
Oamenii simpli la circ sunt cu toții,
Miștouri, palavre, cu noi ce-o să fie,
Când ne luăm singuri în bășcălie?

Nemții și rușii, americanii,
Țintesc locu-ntâi, puterea și banii,
Noi vrem papagali, nu vulturi și ulii,
Sport național: furatul căciulii.

Popor adormit, în vorbe ți-e fapta,
Mergi către stânga, trăgând pe dreapta,
Neamul se scoală doar să-i aleagă,
Pe cei ce-l înșală, îl neagă și-l bagă.

În comă profundă, în boală lungă,
Veșnic în vârf să nu ajungă,
Sisiful valah e-un Meșter Manole,
Ce merge în gol cu telegondole.

Amorțiți în vrajbă, în vin și venin,
La televizoare, s-avem somnul lin,
Să plângem tardiv în spirit de turmă,
Că n-am avut mintea cea de pe urmă.

Somn ușor, relaxare placută,
Să numărăm pân-la un miliard și-o sută,
Apoi, sa ne-ntoarcem pe partea cealaltă,
Când o s-ajungem în ultima haltă.

Somn ușor, apatie ușoară,
Ne vom trezi și fără țară,
Când oaspeții nostri or să ne spună:
Marș afară și noapte bună!...
Marș afară și moarte bună!"

miercuri, 7 august 2024

... FLĂMÂNZIRE ....



(autor preot Simeon Sica)

“Faptura mea, Doamne, facuta-i din foame
, Iar lumea intreaga-i, livada cu poame,
Sunt pomii din Rai, ce i-ai dat spre mancare,
Sa pot duce chipul, la asemanare.

Dar, Doamne, am gura-nclestata si muta,
Nimic nu primeste si nici nu m-asculta,
Ucisa-i saraca de-a Sarpelui rana,
Si crede ca moartea-i preadulcea ei hrana.

Cand viata avea, vedea Viata in toate,
Si Viul din viu luminand peste poate,
Si viul launtric si viul din poame,
Hranind - ostoind nesfarsita ei foame.

Din Viu se hranea, din Lumina si Minte,
Din cele ce sunt mai presus de cuvinte,
Adanc asezate in taina din roade
De Cel Ce-i numit, Ratiunea a toate.

In fiece rod era dulce chemare,
Spre multa vedere si spre contemplare,
Urcus in Lumina si in inviere,
Uniti cu Lumina prin Har si-nfiere.

Intoarce-ma Doamne, ca eu nu-s in stare,
Sa fiu, fiu supus, intr-a Ta ascultare,
Si moartea-mi ce-o apar cu reaua-mi voire,
Sa moara-mi cu moartea-Ti, intru rastignire”.

Acolo sus e alta lume,
De-aici, de jos, necunoscuta
, Doar Sfintii ar putea sa spuna,
Acolo-n Rai ce se intampla,

Nimeni de-acolo nu se-ntoarce,
Scrisori, mesaje nu ne scriu,
Dar sigur, c-ar vrea sa ne spuna:
Cat inca, nu e prea tarziu,

Pocaiti-va, postiti,
spovediti-va, impartasindu-va, mantuiti-va!
Acesta-i baiul, manca-v-ar Raiul!

🙏 Dumnezeu si Maica Domnului sa-i dea acestui parinte, Simeon Sica, multa sanatate si mantuire, la intreaga lui familie, enoriasilor dansului si intregului popor roman, crestin ortodox de pretutindeni. Amin si Aliluia!

CE INSEAMNA SI CUM TRADUCEM "UNTOLD"?




Denumirea Untold în traducere desemnează nenumitul, nerostitul pe care mulţi ar putea să-l traducă ca de nepovestit. Se ştie faptul că, în tradiţia românească, această sferă de forţă ale nenumitului, nerostitului (Untold) se identifică cu Satana, Lucifer, necuratul, nenumitul, nespusul.
În tradiţia spirituală (populară) românească este prezentă această regulă, de a nu rosti în mod explicit numele unei entităţi malefice, pentru că acestă precizare explicită a numelui invocat, atrage în mod inexorabil acea prezenţă.
 
Cu alte cuvinte, rostirea efectivă a numelui implică invocarea acelei entităţi şi implicit manifestarea ei. De aceea, în ethosul românesc există termeni care desemnează această entitate purtătoare de rău doar sub o formă exorcizatoare: ucigă-l toaca, ducă-se pe pustii, ucigă-l crucea...

Cu alte cuvinte, entităţii căreia îi consacri acţiunea, în cazul nostru Untold, cuvânt explicat anterior, devine destinatarul final, adică este cel căruia îi sunt puse la dispoziţie energiile participanţilor: spectatori şi artişti deopotrivă. Cei care au realizat consacrarea în calitate de organizatori, au subordonat prin aceasta evenimentul sferei malefice de forţă dorite.

Un alt element care apare frecvent în afişele festivalului „Untold” este oglinda. Utilizarea acestui element nu este deloc întâmplătoare.

Toate pozele şi sloganuri, indică fără nici un dubiu că toate acestea au fost alese cu parte dintr-un ansamblu bine articulat care desemnează pentru orice iniţiat existenţa şi prin urmare efectuarea unui ritual de magie neagră. Toate tradiţiile spirituale autentice fac referire clară şi distinctă la cele două categorii aflate în tabere diferite şi care îşi dispută întâietatea asupra fiinţei umane.
Fiinţa umană, poate alege în baza liberului arbitru pe cine să deservească: tabăra entităţilor eminamente benefice cunoscute ca îngeri sau tabăra entităţilor malefice: demoni
Pentru a pecetlui acest legământ făcut cu entitatea desemnată sub numele Untold s-a făcut, unii bineînţeles ar spune că este doar coincidenţă, o donare de sânge sub emblema sugestivă a lui Dracula (din nou o coincidenţă) vampir care consumă sângele astfel oferit, acţiune care a dat posibilitatea donatorilor de a participa la acest festival-ritual. Deci, cu alte cuvinte, s-a donat, în esenţă s-a consacrat sângele entităţii Untold, sânge care, se ştie din ocultism, că este suportul fizic al unor energii de natură subtilă (vitală) şi constituie cadru de manifestare a unor entităţi necorporale, care leagă persoana respectivă (şi dacă aceasta ştie şi dacă nu ştie) de fiinţa căreia i-a fost consacrat respectivul ritual. Deci, sub aparenţa donării de sânge centrelor de transfuzii din ţară, a existat o caravană „Untold” care a făcut acest demers.

Este profund semnificativ, extrem de relevant şi deloc întâmplător inserarea unei hărţi cu centrele de donaţii din întreaga ţară. Prin această modalitate a donării de sânge s-a reuşit să se acopere întreg teritoriul României, creându-se astfel o veritabilă reţea umană, cu noduri active în fiecare oraş, reprezentate de cei care au donat sânge. Această legătură aurică individuală indusă în timpul festivalului, putând fi activată şi ulterior derulării acestuia, în baza energiilor specifice induse în fiecare aură individuală în timpul ritualului, prin intermediul fenomenului de rezonanţă. Astfel s-a reuşit ca impactul să fie remanent la nivelul întregului teritoriu al României prin intermediul donatorilor de sânge proveniţi din fiecare oraş, care vor deveni sui-generis vehicule de tranzitare a unor energii negative induse iniţial la performarea (efectuarea) ritualului. Evident că, în anii care vor urma, dacă acest veritabil pattern comportamental va continua şi nu va fi stopat ferm, aceste rezonanţe negative reprezentate de către aceste energii demoniace vor fi întărite.

Esoterismul care este în esenţă o ştiinţă spirituală aplicată, are nişte reguli precise şi exacte şi este departe de a fi o simplă joacă. De altfel toate cele descrise până acum nu s-au constituit deloc într-o si
mplă joacă pentru cei care le-au conceput. Toate elementele utilizate au avut o semnificaţie precisă şi exactă. Acelaşi lucru se poate spune şi despre poza a cărui gest este şi el elocvent corelat şi cu brăţara inscripţionată cu numele Untold.

„Festivalul - operă de demonizare” este un fenomen care merita un studiu mai aprofundat. Au reușit să facă o întreagă lume a lor, în duhul lor. Nu este vorba doar de o scenă pe care se dă un concert de la o anumită oră ci un întreg fenomen. Au tot ce si-ar pofti cineva care caută să trăiască la maxim, să se „bucure” spasmodic de toate plăcerile cârnii: mâncare, băutură, locuri de relaxare etc., la care au acces pe baza brățării și a banilor pe care-i conține. „Distracția” maximă este, desigur …, noaptea. Total „întâmplător” bine-nțeles se încheie odată cu ivirea zorilor.

La acest eveniment se vehiculează pe lângă invocarea AntiHristului (asta înseamna titlul UNTOLD) spălarea pe creier, colectarea energiei malefice, manipularea masei şi sume enorme de bani.
Părinții sunt total depășiți și cu siguranță nu înțeleg nimic dar în curând vor descoperi ca nu mai au copiii pe care i-au crescut cu sacrificii, ci niște persoane care au cu totul și cu totul alte valori și alt mod de gândire. Parșivitatea organizatorilor este maximă. Au un program de comunicare foarte bine pus la punct și totul este aranjat pana in cel mai mic detaliu.
 
Deci nu numai conceptul este demonic ci și întreaga organizare este străbătută de duhul lumii satanice pe care vor s-o implementeze la nivel global (fericire maximă, bunăstare, fără cash dar într-o atmosferă plină de ezoteric, de împreună-lucrare a oamenilor cu personaje fantastice care acum, iată, au venit din alte lumi și sunt printre ei. Tinerii participanți sunt de fapt soldații de mâine care vor fi în stare să-și dea și viața pentru ea crezând că aceasta reprezintă viitorul luminos al omenirii.
Untold e format din idei mistice și decoruri ale întunericului.

 Lucruri pe care Dumnezeu le dezaprobă. Nu trebuie să fii teolog să îți dai seama că și posterele și decorul sunt împotriva lui Dumnezeu.
"Vai de cei ce zic răului bine şi binelui rău; care numesc lumina întuneric şi întunericul lumină; care socotesc amarul dulce şi dulcele amar!" (Isaia 5;20)

Doamne apăra, păzește și ne miluiește!

CUM FUNCTIONEAZA SOCIETATEA CAPITALISTA si BURSA DE VALORI ...



"Intr-un sat din Africa a aparut un tip alb care a facut anuntul ca va cumpara orice maimuță cu 10 $. Cum in zona erau sute de maimuțe, localnicii s-au apucat sa prinda maimutele și le-au dus tipului. Omul a platit prețul promis si le-a inchis in custi. Peste inca o saptamana a venit din nou si a anuntat ca cumpara orice maimuta cu 20 de $ bucata.


Operatiunea a decurs identic, a platit si le-a inchis in custi. A treia saptamana a mai ridicat odată pretul, maimutele erau tot mai puține, deci 25 de dolari bucata, scenariul a decurs identic. In a patra saptamana a venit cu inca un tip, tot alb, si le-a spus satenilor asa: "Eu plec pe continent ca am o treaba, dar ramane aici asistentul meu si va cumpara maimuțe la 50 de $ bucata.


Va astept la mine in tabara. Si dus a fost. Satenii s-au raspandit rapid prin pădurea din jur, dar maimute nu mai erau. Asa ca s-au dus la asistentul lui si i-au zis: "Domnule, ce ne facem? Nu mai gasim maimute, tocmai acum cand e prețul cel mai bun?"

Asistentul s-a scarpinat in cap si a zis ganditor. "Eu pot sa va ajut, dar trebuie sa va tineti gura. Vedeți toate aceste maimute inchise in custi? Vi le dau la 35 de dolari bucata, si cand vine Sefu', i le vindeti lui cu 50 de dolari bucata!


Batem palma?"


Satenii in culmea fericirii, au incheiat targul, au platit pretul cerut si si-au luat maimutele inapoi.


Nu l-au mai vazut, niciodata, nici pe Sef nici pe asistent.

Cam asa functioneaza societatea capitalista si Bursa de valori.


Acatistul Adormirii Maicii Domnului





Condacul 1

 
Celei alese dintre toate neamurile, Maicii lui Dumnezeu, Imparatesei, celei ce te sui de la pamant la cer, cantare cu cucernicie, pentru preacinstita ta Adormire, aducem tie Nascatoare de Dumnezeu. Iar tu, ca ceea ce ai biruinta peste moarte, de toate intamplarile aducatoare de moarte ne pazeste pe noi, ca sa-ti cantam tie: Bucura-te, ceea ce esti plina de har, care intru Adormirea ta, nu ne lasi pe noi!
 
Icosul 1
 
Ingerul intai statator, din cer a fost trimis, sa spuna Nascatoarei de Dumnezeu, mutarea ei la cer, fara de grija si mai inainte sa vesteasca venirea la ea a Fiului lui Dumnezeu. Si luminat stralucind inaintea ei stand, a zis asa:
 
Bucura-te, preavesela Maica a Imparatului;
Bucura-te, Maica lui Dumnezeu, imparateasa cerului si a pamantului;
Bucura-te, preamarita, ca vine cu slava la tine Fiul lui Dumnezeu sa te ia la cer;
Bucura-te, ceea ce esti preamarita, prin vestirea ducerii tale catre Fiul tau si Dumnezeu;
Bucura-te, cea aleasa de Dumnezeu din toate neamurile;
Bucura-te, sfanta incapere a Cuvantului lui Dumnezeu;
Bucura-te, plinirea vestirii profetilor;
Bucura-te, preacinstita cununa a apostolilor;
Bucura-te, podoaba si stapanirea ocarmuitorilor;
Bucura-te, infrumusetarea arhiereilor si podoaba preotilor;
Bucura-te, povatuitoarea monahiilor, celor inteleptite de Dumnezeu, catre Împaratia cea de sus;
Bucura-te, ceea ce deschizi usile raiului neamului crestinesc, celor care pururea te fericesc pe tine;
Bucura-te, ceea ce esti plina de har, care intru Adormirea ta, nu ne lasi pe noi!
 
Condacul 2
 
Marii ierarhi, Dionisie, tainicul ceresc, Irotei cel minunat si Timotei, cel incuviintat cu dumnezeiasca arhierie, vazand ceata apostolilor, adusa cu voia ta de fata pe nori de la marginea lumii, la preacinstita Adormirea ta, preanevinovati cantau lui Dumnezeu : Aliluia!
 
Icosul 2
Toata faptura cea intelegatoare, impreuna cu capeteniile cetelor ceresti, au venit cu Imparatul lor, Care, in miinile cele incepatoare de viata, a luat sufletul Mamei Sale. Iar Petru, cel cu credinta fierbinte, cu multe lacrimi a zis catre ea asa:
Bucura-te, Maica Facatorului lumii care te-ai suit la cele fara de grija;
Bucura-te, ceea ce te-ai mutat la largimile cele mari ale cerului;
Bucura-te, ca prin suirea ta, ai sfintit cele patru stihii;
Bucura-te, ca prin mergerea ta, ai veselit cele ceresti;
Bucura-te, ceea ce ai fost primita in frumosul Ierusalim de sus;
Bucura-te, ceea ce cu bucurie ai intrat in locasurile cele nefacute de maini omenesti;
Bucura-te, imparateasa heruvimilor si a serafimilor;
Bucura-te stapana ingerilor si a arhanghelilor;
Bucura-te, mangaierea si izbavirea credinciosilor;
Bucura-te, ajutorul si sprijinirea mostenirii tale;
Bucura-te solitoarea catre Dumnezeu, pentru tot neamul crestinesc;
Bucura-te, intru tot buna si datatoarea tuturor bunatatilor;
Bucura-te, ceea ce esti plina de har, care intru Adormirea ta nu ne lasi pe noi!
Condacul 3
Puterea celui de sus a rapit din India pe Toma, care prin oarecare voire a lui Dumnezeu nu s-a intamplat la preacinstita Adormirea Maicii lui Dumnezeu sa fie de fata si a fost dus la mormantul cel primitor de viata. Deci pentru Toma, fiind desfacut mormantul plecandu-se sa o vada acolo, a cunoscut ca este inaltata la cer si crezand vedeniei sale celei din calatorie prin vazduh, a cantat: Aliluia!
Icosul 3
A inteles astfel ucenicul, ca din iconomia lui Dumnezeu i-a fost randuit sa nu se intample sa fie la inmormantarea Maicii Domnului impreuna cu ceilalti. Pentru aceea. bucurandu-se pentru Adormirea ei cea fara de moarte, a zis asa:
Bucura-te, ca ai fost luata de la pamant de Fiul tau;
Bucura-te ca te-ai suit la cele inalte, spre a te indulci de slava lui Hristos;
Bucura-te, ca te-ai suit la cele de sus, inconjurata de toate capeteniile ingeresti si i-ai aruncat lui Toma omoforul tau in vazduh, ca o adeverire, spre marturie;
Bucura-te, ca ai fost purtata de heruvimi, la cele mai presus de ceruri;
Bucura-te, ca ai fost inaltata cu cantare de mare cuviinta prin portile ceresti, de mai marii puterilor ingeresti;
Bucura-te, ca esti inconjurata si fericita de toti locuitorii cerurilor;
Bucura-te, cer pamintesc, care esti inaltata la locuinta Celui de Sus;
Bucura-te, tronul Domnului, care esti inaltata de la pamant la Imparatia cereasca;
Bucura-te, solitoarea noastra si tare sprijinire la Fiul tau;
Bucura-te, chezasia noastra catre Dumnezeu, spre mantuire;
Bucura-te, imparateasa crestinilor si ajutatoare pentru dobandirea Imparatiei ceresti;
Bucura-te, Maica Vietii, si, dupa Dumnezeu, nadejdea vietii noastre celei vesnice;
Bucura-te, ceea ce esti plina de har, care intru Adormirea ta nu ne lasi pe noi!
Condacul 4
Vifor de ganduri netrebnice si necredincioase, avand in sine evreul Atonie, si vazand pe purtatorii de Dumnezeu apostoli, ducand la mormant cu mare cinste trupul cel preacurat al Maicii lui Dumnezeu, s-a pornit ca sa-l rastoarne. Dar fara de veste, odata cu orbirea, i s-au taiat si mainile, ce au ramas lipite de pat. Acela apoi, prin credinta, Mama a lui Dumnezeu te-a marturisit pe tine cantand lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 4
Auzind tainicii apostoli si singurii vazatori ai Cuvintului pe ingeri cantand inalte cantari, la inmormantarea trupului celui de Dumnezeu purtator, si vrand sa-i dea cinstea cea placuta lui Dumnezeu, s-au nevoit cu un glas a canta asa:
Bucura-te, ceea ce ai luat bunavestire, pentru mergerea ta la Imparatia Cea de Sus;
Bucura-te, ceea ce de la binevestitorul Gavriil ai primit ramura cea de bucurie a raiului;
Bucura-te, ca ai luminat multimea heruvimilor cea prea cinstita;
Bucura-te, ca ai luminat firea serafimilor cea preamarita;
Bucura-te, ceea ce ai fost de patriarhii Avraam, Isaac si Iacov mai inainte inchipuita;
Bucura-te, ceea ce ai fost de profet mai inainte vestita;
Bucura-te, ca ai infrant semetia cea rea a evreului;
Bucura-te, ca ai dat lui vindecare.
Bucura-te, ceea ce ai intors necredinta lui Atonie la credinta;
Bucura-te, ceea ce ai primit pocainta lui;
Bucura-te, ca inalti la cer pe cei ce au iubire si credinta catre tine;
Bucura-te, ca esti izbavitoarea celor ce cu credinta tare cheama numele tau in ajutor;
Bucura-te, ceea ce esti plina de har, care intru Adormirea ta nu ne lasi pe noi!
Condacul 5
Sfintii apostoli, ca niste stele conduse de Dumnezeu fiind in lume imprastiati pentru predicarea Evangheliei, rapiti au fost pe nori prin vazduh si adusi spre inmormantarea Maicii Domnului, pe care cu laude si cu cantare petrecandu-o impreuna cu ingerii cantau: Aliluia!
Icosul 5
Vazand vazatorii de Dumnezeu pe Stapanul lor, luand in maini sufletul Maicii Sale si cunoscand ca El este Domnul, s-au nevoit cu cantari sfintite a lauda pe cea binecuvantata si au cantat asa:
Bucura-te, imparateasa, care ai purtat pe Cel ce imparateste peste toate;
Bucura-te, cea ce si tu insati esti purtata de mainile Fiului tau;
Bucura-te, sceptru imparatesc, din dreapta lui Hristos;
Bucura-te, stalparea porumbitei, cea din mina lui Noe;
Bucura-te, toiagul lui Aaron, care a odraslit neputreziciunea;
Bucura-te, crinul cel nevestejit, care a inflorit nemurirea;
Bucura-te, chivotul insufletit de Dumnezeu, al dumnezeiescului parinte David;
Bucura-te, psaltire si alauta preafrumoasa, ce ai ridicat marirea profetiei;
Bucura-te, chivot insufletit, al sfinteniei Domnului;
Bucura-te, viata care ne-ai adus pe noi intru bucurie Domnului;
Bucura-te, cortul cel umbrit de heruvimi;
Bucura-te, Sfanta Sfintelor, cea graita de serafimi;
Bucura-te, ceea ce esti plina de har, care intru Adormirea ta, nu ne lasi pe noi!
Condacul 6
Apostolii, purtatori ai cuvantului lui Dumnezeu in lume, dupa ducerea Maicii Domnului la cele de sus, fiind asezati la obisnuita masa comuna si luand o parte de paine si inaltand-o in numele Domnului, deodata au vazut de sus pe imparateasa, Nascatoarea de Dumnezeu, impreuna cu ingerii purtatori de lumina si auzind-o, dandu-le lor pace de la Fiul ei si Dumnezeu, au cantat: Aliluia!
Icosul 6
Stralucit-a noua de voie Hristos, Soarele dreptatii, din preacuratele tale coapse si prin buna intelepciune a predicii apostolilor lumea s-a luminat, iar pe tine, Maica Lui din neam in neam te-a preamarit. Pentru aceasta si noi te fericim cantand tie:
Bucura-te, pururea Fecioara, ca de toate neamurile in veci esti marita;
Bucura-te prea buna si prea indurata, asupra oamenilor mare ajutatoare;
Bucura-te, ca ai implinit fagaduinta cetei ucenicilor;
Bucura-te, ca prin mijlocirea ta, dai pace lumii de la Fiul tau si Dumnezeu;
Bucura-te, privire preadorita si dulce a sfintilor;
Bucura-te, bucuria cea intru tot veselitoare, a preacuvioaselor maici si a sfintelor fecioare;
Bucura-te, ca treci peste corturile dreptilor din rai;
Bucura-te, ca indreptezi pe toti spre dumnezeiasca slava cereasca;
Bucura-te, plinirea doririi tuturor lucrurilor celor bune;
Bucura-te, inceputul mantuirii omenesti;
Bucura-te, imparateasa celor ce imparatesc, dupa Dumnezeu pe pamant;
Bucura-te, Doamna si Stapana celor ce domnesc dupa Domnul si Stapanul cerului;
Bucura-te, cea ce esti plina de har, care intru Adormirea ta nu ne lasi pe noi!
Condacul 7
Pe toti, cei ce vor sa intre cu credinta in sfanta ta biserica, Nascatoare de Dumnezeu, pururea ii miluiesti, iar pe cei ce te maresc, de toate asupririle si supararile ii izbavesti. Pentru aceea, si binecredinciosului nostru popor, care pururea te fericeste, invingere asupra potrivnicului ii daruieste si toate cele de mantuire ne da noua, care ne rugam tie, cantand:Aliluia!
Icosul 7
Aratat-a faptura noua, aratandu-Se noua Domnul, Facatorul tuturor, prin tine Nascatoare de Dumnezeu; iar tu, avand purtare de grija pentru noi, rudenia ta, care cu cinste serbam Adormirea ta, primeste sa cantam tie unele ca acestea:
Bucura-te, Maica lui Dumnezeu, cea aleasa dintre pamanteni;
Bucura-te, ceea ce esti mai presus de cele pamantesti si de cele ceresti;
Bucura-te, ca te-ai suit mai sus de heruvimi si de serafimi;
Bucura-te, ca ai adunat prin nori ceata apostolilor la inmormantarea ta;
Bucura-te, caci cu puterea lui Dumnezeu, dovedire invederata, dupa inmormantarea ta, inaintea lui Toma te-ai aratat in vazduh, cand venea pe nori;
Bucura-te, ca prin aceasta ai adeverit mutarea ta cu trupul la cer;
Bucura-te, ca ai dat lui Toma omoforul tau, ca o podoaba de incredintare a mutarii tale;
Bucura-te, ceea ce esti impodobita cu frumusetea tuturor virtutiilor;
Bucura-te, ceea ce ai primit in pantecele tau pe Fiul lui Dumnezeu spre mantuirea oamenilor;
Bucura-te, ceea ce ai inflorit ca un finic cu trupul;
Bucura-te, ca te-ai inaltat ca un cedru in slava cea cereasca;
Bucura-te, pomul vietii, cel sadit in mijlocul raiului celui de sus;
Bucura-te, corabia cea intelegatoare, ce te-ai inaltat din potopul mortii, la cele de sus;
Bucura-te, ceea ce esti plina de har, care intru Adormirea ta, nu nu lasi pe noi!
Condacul 8
Ca pe un soare intru cele de sus, stiindu-te pe tine, stapana aleasa, suita de Fiul tau inauntrul frumusetilor celor mai presus de fire si a bunatatilor celor nespuse din ceruri, fiind tinuta cu placere in mainile Lui si cu bucurie stand la dreapta lui cea incepatoare de viata, pururea cantam Lui: Aliluia!
Icosul 8
Cu totul fiind ridicata la cele ceresti, iar pe cele pamantesti nelasandu-le Maica lui Dumnezeu, de mainile Fiului tau ai fost purtata intru cele nepatrunse, la Ierusalimul cel de sus, la cetatea cea frumoasa si cu totul luminata ai intrat, de heruvimi si de toate puterile ceresti fiind inconjurata si cantandu-ti-se unele ca acestea:
Bucura-te, al carei sfant suflet se salasluieste in Sionul cel de sus si prealuminat;
Bucura-te, al carui trup nestricacios se preamareste, impreuna cu sufletul;
Bucura-te, ceea ce ai intrat in cetatea cea imparateasca a Atottiitorului;
Bucura-te, ceea ce te-ai inaltata in raiul cel frumos, sadit sus in ceruri;
Bucura-te, ceea ce te-ai mutat in cetatea impodobita cu pietre stralucitoare;
Bucura-te, ceea ce esti dusa in cetatea cea inconjurata de ostile cele preainalte;
Bucura-te, ca esti luata mai presus de ceruri de Fiul tau, cu buna cuviinta dumnezeiasca;
Bucura-te, ca esti mai cinstita decat toate mintiile cele nematerialnice ale ingerilor;
Bucura-te, ceea ce duci rugaciunea celor credinciosi, la Fiul tau si Dumnezeu;
Bucura-te, ceea ce te rogi neincetat pentru noi la scaunul fiului tau si Dumnezeu;
Bucura-te, solitoarea catre Dumnezeu, pentru mantuirea lumii;
Bucura-te, aparatoarea neamului crestinesc, daruita de Dumnezeu;
Bucura-te, ceea ce esti plina de har, care intru Adormirea ta, nu ne lasi pe noi!
Condacul 9
Toata firea ingereasca te inalta pe tine, Nascatoare de Dumnezeu, iar neamurile omenesti te maresc, ca pe o maica a lui Dumnezeu si serbeaza preacinstita Adormirea ta, imparateasa. Caci pamantenii prin tine se impreuna cu cele ceresti, iar noi intr-un glas cantam lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 9
Cuvintele inaripate ale profetilor, cele de Dumnezeu insuflate, acum le vedem implinite intru tine, Nascatoare de Dumnezeu. Caci cu adevarat, ai nascut noua pe Dumnezeu cu trup. Pentru aceea, crezand taina Cuvantului lui Dumnezeu cantam tie unele ca acestea:
Bucura-te, inceputul cel deplin al legii si al profetilor;
Bucura-te steaua lui Iacov, cea prevestita de Varlaam;
Bucura-te, patul marelui Imparat, cel vestit de Solomon;
Bucura-te, lana cea rourata de Iisus, preainchipuita de Ghedeon;
Bucura-te, rugul cel nears, mai inainte vazut de primitorul legii, Moise;
Bucura-te, munte sfant, privit de barbatul doririlor;
Bucura-te, scara cereasca, vazuta de Iacov;
Bucura-te, usa pecetluita si neumblata, mai inainte vazuta de Iezechiel;
Bucura-te, soarele locuirii lui Hristos, cel mai inainte aratat psalmistului David;
Bucura-te, taina ce s-a prezis de profeti in multe chipuri;
Bucura-te, ca intru tine s-au inchipuit cuvintele prezise, ale tuturor profetiilor;
Bucura-te, ca ai primit toata iconomia Celui de sus, pentru mantuirea lumii;
Bucura-te, ceea ce esti plina de har, care intru Adormirea ta, nu ne lasi pe noi!
Condacul 10
Vrand sa mantuiasca lumea, Domnul tuturor, din neamul pamantenilor te-a ales pe tine Maica pentru Sine. Facandu-se om pentru noi, S-a suit la cer, de unde Se pogorase si cu Sine te-a ridicat si pe tine, spre a petrece in slava cea vesnica si a Împaratiei, impreuna cu Dansul fara de sfarsit. Pentru aceea, ca un Dumnezeu, aude de la toti: Aliluia!
Icosul 10
Zid esti credinciosilor, Nascatoare de Dumnezeu, Fecioara. Si aparatoare tuturor celor ce alearga, la tine, Preacurata, caci tu te-ai mutat la ceruri, ca sa fii solitoarea cea mai de aproape, pentru toti care canta tie:
Bucura-te, cetatea marelui Imparat, asezata deasupra muntilor ceresti;
Bucura-te, zid si acoperamant, ce nu te ascunzi de la a noastra staruinta;
Bucura-te, ca ajuti pe cei credinciosi sa biruiasca uneltirile dusmanilor;
Bucura-te, ca ai infrant multimea agarenilor;
Bucura-te, pazitoarea cea neclintita a ortodocsilor;
Bucura-te, imprastierea ereticilor;
Bucura-te, ca ne esti pace si bucurie;
Bucura-te, ca ai calcat iadul cel atotpierzator;
Bucura-te, cununa aleasa a celor ce cu mintea intreaga lupta impotriva pornirilor trupului;
Bucura-te, preamarirea cea mult pretuita a nevoitorilor mucenici;
Bucura-te, solitoarea odihnei celei fericite a ostenitorilor cuviosi;
Bucura-te, datatoarea bucuriei celei vesnice a monahilor celor ce bine au vietuit;
Bucura-te, ceea ce esti plina de har, care intru Adormirea ta nu ne lasi pe noi!
Condacul 11
Toata cantarea cetelor ingeresti celor insufletite de Dumnezeu lauda Adormirea ta cea preacinstita, ceea ce esti cu totul laudata, stapana imparateasa, de Dumnezeu Nascatoare. Iar noi din inima aducem tie, care esti maica tuturor, smerita noastra rugaciune, impreuna cu ostile ceresti, cantand unuia Dumnezeu, Celui ce dupa vrednicie, te-a preamarit pe tine: Aliluia!
Icosul 11
Faclie primitoare de lumina cea adevarata te-ai aratat noua celor de pe pamant. Caci tu luminezi sufletele si le indreptezi spre cunostiinta de Dumnezeu, ale celor ce serbeaza mutarea ta cea cu totul cinstita. Pentru aceasta cantam tie unele ca acestea:
Bucura-te, faclia cea nestricata, a focului celui nematerialnic;
Bucura-te, aurora cea netrecatoare, a luminii celei neinserate;
Bucura-te, luna stralucitoare din Soarele dreptatii;
Bucura-te, lumina ce luminezi si in intuneric;
Bucura-te, faclie pusa in sfesnicul cel preainalt;
Bucura-te, izvorul vietii, cel rasarit din mormant la lumina;
Bucura-te, maica luminii, care calauzesti sufletele celor evlaviosi;
Bucura-te, Maica Dumnezeului tuturor, care mangai sufletele celor intristati;
Bucura-te ceea ce daruiesti sfarsit bun celor ce nadajduiesc spre tine;
Bucura-te, ceea ce la judecata Fiului tau gatesti credinciosilor tai mostenirea celor din dreapta Lui;
Bucura-te, preafericita, ca prin tine vom fi si noi fericiti, avandu-te pe tine ajutatoare si sprijinitoare in rugaciuni;
Bucura-te, preabinecuvantata din neam in neam, ca Domnul este cu tine, si prin tine cu noi;
Bucura-te, ceea ce esti plina de har, care intru Adormirea ta nu ne lasi pe noi!
Condacul 12
Vazand multimile ingeresti harul maririi, in slavitul Tron ceresc, daruit Maicii lui Dumnezeu celei cinstite, cu sederea de-a dreapta Fiului ei si Dumnezeu, i s-au inchinat ei Scaunele si Puterile, au inconjurat-o incepatoriile si capeteniile, i s-au plecat infricosati heruvimii, serafimii si domniile, impreuna cu arhanghelii si ingerii, care smeriti, o preamareau cantand: Aliluia!
Icosul 12
Cantand intru tot cinstita ta Adormire, laudam toti inaltarea ta la ceruri, imparateasa, Maica a lui Dumnezeu. Iar tu, sfinteste, mareste si miluieste pe toti cei ce cu dragoste te lauda asa:
Bucura-te, ceea ce ai curatit pamantul, cu pasii preacuratelor tale picioare;
Bucura-te, ceea ce ai sfintit vazduhul cu suirea ta la cer;
Bucura-te, ceea ce te-ai suit la inaltimea cereasca;
Bucura-te ceea ce privesti toata frumusetea cea negraita;
Bucura-te, ca sezi intru slava Fiului tau si Dumnezeu;
Bucura-te, ca te bucuri in veci cu Fiul tau si Dumnezeu;
Bucura-te, frumusetea din dreapta Domnului, care infrumusetezi pe toti cei ce in ceruri te fericesc pe tine;
Bucura-te, bucuria tuturor pamantenilor care nadajduiesc spre tine;
Bucura-te, ceea ce esti imbracata in soare, care stralucesti cu harul si cu marirea toata lumea;
Bucura-te, ceea ce te-ai fagaduit a pazi si a mantui pe toti care te cheama din toata inima;
Bucura-te, Maica lui Dumnezeu, ceea ce esti mai cinstita si de Dumnezeu Nascatoare numita;
Bucura-te, care de la rasarit si pana la apus, esti preamarita de toti credinciosii ortodocsi;
Bucura-te, ceea ce esti plina de har, care intru Adormirea ta nu ne lasi pe noi!
Condacul 13
O Maica prealaudata a Imparatului cerului si a pamantului, a lui Hristos Dumnezeul nostru, Celui nemuritor, Care vietuieste si dupa moarte, primeste de la noi, la cinstita Adormirea ta, aceasta rugaciune de acum si in viata aceasta si, la vremea mortii noastre, scapa-ne de toata nenorocirea si chinul; si Împaratiei celei ceresti ne invredniceste, imparateasa, pe noi cei care cantam lui Dumnezeu : Aliluia!
(Acest Condac se zice de trei ori.)
Apoi se zice din nou Icosul 1, urmat de Condacul 1.
Rugaciune catre Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu
Preasfanta stapana, de Dumnezeu Nascatoare, departeaza de la noi, pacatosii si nevrednicii robii tai, trandavirea, uitarea, nerecunostiinta, lenevirea si toate gandurile cele rele si viclene, urate si defaimatoare. Alunga-le de la inimile noastre cele ticaloase si de la sufletele noastre cele intinate si de la mintea noastra cea intunecata. Stinge vapaia patimilor noastre si ne ajuta ca neputinciosi santem. Fereste-ne de aducerile aminte, de deprinderile cele viclene si de toate faptele cele rele, din noapte si din zi si ne izbaveste de ele. Ca prebinecuvantat si preamarit este numele tau cel sfant, in cer si pe pamant, in vecii vecilor. Amin

EDUCĂ COPILUL PENTRU A NU PEDEPSI ADULTUL




Ieri, s-a apropiat de mine un bețiv, murdar și aspect neîngrijit, fără pantofi și cu cămașa ruptă, mi-a cerut 20 de lei, i-am dat o hârtie de 50 lei, mi-a spus:
"Mulțumesc frumos, șefa! Dumnezeu să te răsplătească ".
Am exclamat - Ai grijă de tine!

Nu își lua ochii de la mine, dintr-o dată fața lui s-a luminat de bucurie.
Mi-a spus:
- Nu-ţi aminteşti de mine?
Am fost împreună în școala generală și la liceu, sunt Bogdan, îmi spuneau căposul, pentru că eram bun la încasat bobârnace!

M-am uitat bine la el...
O, Doamne! Bogdan!, desigur că îmi amintesc, odată ne-am bătut și ai câștigat, dar altă dată m-ai apărat de un tip care urma să mă lovească!

Ce s-a întâmplat cu tine?

- Trist, mi-a spus: mi s-au întâmplat de toate!
Am intrat într-o gașcă, acolo alcool, țigări, femei, am lăsat borțoase trei, am furat, am bătut oameni, am fost în închisoare de 7 ori, copiii mei sunt un dezastru, nu mă vor, m-am gândit să mă sinucid de 2 ori şi acum cerșesc, ca să mănânc şi să beau... doar asta mi s-a întâmplat!

Am lăsat capul în jos și i-am spus:
- Ce trist!

El, cu un zâmbet, mi-a răspus:
- am deja pentru ziua de azi, ai grija de tine!

Și a plecat cu un pas tremurând și nesigur.

Pe drum am ajuns să mă gândesc de ce viețile noastre au luat direcți diferite, dacă de copiii am avut aceleași condiții și oportunități, și mi-am răspuns în același moment!

Diferența între prezentul lui și al meu au fost PĂRINȚII MEI!!!

Da, pentru că eu am avut cea mai rea mamă și cel mai rău tată din lume!

În timp ce pe el îl lăsau să iasă pe stradă jucându-se și făcând ceea ce-i trecea prin cap, eu aveam reguli și orar, și pedepse dacă nu făceam totul la timp!
În timp ce lui nu i se spunea nimic dacă nu mergea la școală, pe mine mă băteau dacă chiuleam sau dacă pur și simplu întârziam...

În timp ce lui i s-a permis să mănânce orice din oraș, să fumeze, să bea, să vorbească urât persoanelor în vârstă!
Eu, trebuia să mănânc supa de legume sau ciorba lungită, din tacâmuri de pui, să beau lapte şi socată, și apă de la chiuvetă!

Să fumez sau să beau?
Nici măcar nu îndrăzneam să vorbesc despre acest subiect!!

Să vorbesc urât sau să răspund necuviincios?
O privire ce tăia, cu o un dos de palmă peste gură!

Mulțumesc mamă, mulțumesc tată!

Datorită că am avut cea mai rea mamă și cel mai rău tată din lume, astăzi sunt eu, și nu sunt el!

Astăzi îi mulțumesc lui Dumnezeu că am avut acei părinți care m-au crescut cu dragoste și disciplină.

Mulțumesc, dragii mei “bătrâni”, vă port în suflet azi, mâine și mereu.

De aceea insist!
"EDUCĂ COPILUL PENTRU A NU PEDEPSI ADULTUL " și asa PUTEM SCHIMBA ACEASTĂ LUME CE SE DĂRÂMĂ..."sursa net

luni, 5 august 2024

Rugăciune către Icoana Maicii Domnului Prodromiţa




O , Fecioară Preamărită , Infrumuseţarea prodromiţilor şi Lauda închinătorilor , Tu I-ai Spus Sfântului Petru Athonitul că „Muntele Athosului l-am Ales , din toate părţile pământului , şi am Hotărât să îl Afierosesc spre a fi îndestulată locuinţă monahilor şi pustnicilor”, şi în acest munte ai Voit a aduce Icoana Ta .
O , Impăcare a noastră cu DUMNEZEU , Care ne-ai Dăruit noul Praznic de Minuni Izvorâtor al Icoanei Tale , nimeni n-a pierit din cei ce aveau spre Tine Nădejdea Bunei Credinţe .
Tu , Care Impleteşti Cununi după vrednicie celor ce Te Laudă şi Dăruieşti cererile tuturor celor ce Te Cinstesc după cuviinţă , din negura patimilor Mântuieşte-ne , Curăţind necurăţia noastră . Neadormita noastră Păzitoare , Care degrabă îi întâmpini pe cei ce Te cheamă , Dat-ai robilor Tăi Chipul Feţei Tale cel Preacinstit şi cu totul Luminos , pe Care îl sărutăm mulţumind şi cu dragoste şi credinţă închinându-i-ne .
Arată-Ti Milele Tale , Născătoare de DUMNEZEU , primind cererile de folos ale robilor Tăi . Depărtează de la noi norul patimilor şi al ispitelor ,
Izbăveşte-ne de toată vătămarea trupească şi sufletească şi Fii Mijlocitoare a Mântuirii noastre . Ajută-i pe cei ce cu dragoste se închină Chipului Tău nefăcut de mână omenească , ca să cinstească înfricoşatele Minuni , semnele mai presus de fire ale Icoanei Tale .
O , Pavăză Tare a clerului bisericesc şi Sprijin al celor din cinul monahicesc , Miluieşte şi Mântuieşte cu Rugăciunile Tale pe ortodocşii arhierei , preoţi şi diaconi , pe toţi monahii şi pe tot poporul drept-credincios care Ti se închină .
Ocroteşte obştea părinţilor prodromiţi şi pe toţi închinătorii care aleargă la Icoana Ta Făcătoare de Minuni .
Caută spre noi cu Milostivirea Ta şi cu Rugăciunea Ta Invredniceşte-i pe toţi creştinii să vieţuiască cu Hristos şi în Lăcaşurile Cereşti să se desfăteze .
Cercetează-ne , Maică Iubitoare de fii , pe noi , robii Tăi , cu Darul Tău şi Dăruieşte celor neputincioşi Tămăduire şi sănătate desăvârşită , linişte celor înviforaţi şi Mântuire tuturor , în vecii vecilor .
Amin !

Pâinea arsă !


                  
 Într-o noapte, mama a preparat cina după o zi grea de muncă.

A pus o farfurie cu ouă, salată și pâine prăjită arsă în fața tatălui meu ... Am observat imediat, pâinea prăjită arsă ... Și, așteptam să văd dacă are să se plângă de asta, dar tatăl meu a început a mânca și mâncând, zâmbind a întrebat cum mi-am petrecut ziua la școală ... Mama i-a cerut scuze tatălui meu pentru pâinea arsă.

Nu voi uita niciodată răspunsul lui către ea:

„Dragă, îmi place pâinea prăjită arsă!”

Mai târziu, când m-am culcat și tatăl meu a venit să mă pupe de noapte bună, l-am întrebat dacă îi place cu adevărat pâinea prăjită arsă.

M-a îmbrățișat și mi-a spus: "Mama ta a avut o zi grea și este foarte obosită. A făcut tot posibilul să ne pregătească această masă, de ce să o învinovățim". Pâinea prăjită arsă nu a rănit niciodată pe nimeni; Dar cuvintele pot fi foarte dureroase! "

Trebuie să știm să apreciem ce fac ceilalți pentru noi, pentru că ceea ce contează este intenția și nimeni nu este perfect.
 
-Web


sâmbătă, 3 august 2024

Au fost vremuri odată când pâinea era pâine și omul era om!



Vremuri când credința în Dumnezeu si mersul la Biserică era normalitate!
Vremuri când căsnicia era firescul și când divorțurile erau o raritate!
Au fost vremuri când copiii își respectau părinții și pe cei mai mari cu "Sărut mâna", astăzi nici "Bună ziua" nu-ți mai dau.
Au fost vremuri când oamenii vorbeau, se respectau și se ajutau reciproc, astăzi se fac că nu se cunosc!
Au fost vremuri când tinerii se indragosteau nebunește dar erau curați până la Cununie iar astăzi tinerii au relații si legături trupești (desfrânare), dar nu mai știu ce e iubirea curată preferând concubinajul în locul Cununiei la biserică și de aici scăderea importanței Familiei în societate.
Erau vremuri când omul știa ce e rușinea iar astăzi tupeul și șmecheria au luat locul rușinii.
Erau vremuri când omul stia ce e respectul si își scotea pălăria când trecea pe lângă un profesor, preot, primar, etc.iar astăzi te înjură în față.
Au fost vremuri când conducătorii cu frică de Dumnezeu chiar făceau ceva ptr.oameni si pentru țară fiind în stare chiar să moară ( vezi Constantin Brâncoveanu)
Au fost vremuri când munca era la loc cinste și și erau rari cei care tăiau frunze la câini.
Erau vremuri când adevărul nu se amesteca cu minciuna, dreptatea cu nedreptatea, virtuțile cu patimile, etc.
Și sigur s-ar mai putea scrie multe...căci odată omul se orienta după Cuvântul lui Dumnezeu și trăia conform acestuia iar astăzi îndepărtarea omului de Dumnezeu duce la consecințe dezastruoase în relația cu Dumnezeu și în relațiile interumane, adică un fel de iad pe pământ de care Dumnezeu să ne ferească!

Sigur nici atunci nu era o lume perfectă, dar pe măsură ce vremurile trec observăm o deteriorare tragică a sentimentului uman. Șansa noastră de-a scăpa de urgie ( iad)este doar aceea de-a ne reîntoarce la Hristos și la ascultarea de Cuvântul Său ( Evanghelie).

Postări populare

Despre mine

Fotografia mea
Sunt pe internet , pentru Slava Lui Hristos si lucrez la Via Domnului ..Iubesc Ortodoxia ,,Credinta adevărată!

http://colajeortodoxe.blogspot.ro/

Arhivă blog