.Doamne, hm, sincer nu prea ma pricep, nu am mai facut asta de mult timp. Tu esti aici. In fine! Ce vreau sa-ti spun e ca iti multumesc! E firesc sa incep cu asta inainte sa-ti prezint lista cu dorintele... pentru saptamana care urmeaza. Stii ca nu-mi vine usor sa vorbesc aici, la bar ma mai sustin prietenii, daca la asta te gandesti, dar ma straduiesc. Deci, Doamne, daca se poate, scoate-ma teafar si din saptamana care va urma. Ajuta-ma sa-mi mentin echilibrul pe gresia, vesnic proaspat spalata, a neveste-mii, sa am muschii intregi la picioare si la spate sa pot face prizele perfect, sa evit coltul barului si usa de la baie, asa cum fac de cand m-am mutat in casa asta.
Stiu ca nu poti interveni , dar te rog, da-i nevestei doar o usoara durere de lumbago, cat sa tina, macar pentru cateva zile, mobila la locului ei. Nu vreau sa par carcotas, dar aseara, daca nu erai pe faza…Scuze ca am injurat, nu am vrut sa te mentionez in discursul meu, dar imi iesisem rau din fire. Da stiu, stiu, e si vina mea ca am intrat pe intuneric sa-mi iau o bere, dar jur ca nu aveam de unde sa stiu ca, in numai zece minute, o sa schimbe locul mesei (pentru o impresie vizuistica mai buna) si ca, in dreptul usii, avea sa posteze un covoras. Sper ca nu te-am ofensat prea tare, dar inca mai simt printre dinti gustul manerului de la congelator si capul inca imi mai zvacneste de la lovitura.
Doamne, da-mi sansa sa-mi gasesc: sosetele, maieul, blugii, camasa albastra numai dupa o juma’ de ora de cautare, sa pot ajunge in timp la service.
Poate reusesti sa o determini sa stea departe de reduceri sau o ajuti sa-si cumpere blugii pentru care, saptamana trecuta, mi-a cerut in fiecare zi alti bani.
A, daca iti reuseste schema, tine-i departe si pe vanzatorii ambulanti care-i trec pragul biroului si de la care, in fiecare zi, mai cumpara cate ceva.
Doamne tu esti bun si intelegi suferinta unui om: da-i de lucru soacrei mele, niste zapada, ceva.
Daca la Tine-s toate cu putinta, blocheaza netul, hbo-ul sau imaginatia scenaristilor americani, pentru ca daca nu ar fi fost ei cu filmele lor periculoase eu as fi fost cel mai romantic, cel mai cuminte si cel mai tare barbat. Asa, de cand cu siropoasele astea de telenovele si de filme romantice, oricare altul e peste valoarea mea. Sa o vezi cum isi lipeste ochii de ecran de zici ca e lentila de contact si cum stoarce lacrimi in batiste! Nu-ti mai povestesc ca trei zile sunt practic inexistent! Recunosc, nu o ajut la bucatarie, nu-i torn vin rosu in pahare de alea mari cat o zi de post, nu apar cu flori la usa, nu o complimentez in fiecare zi, ca, sincer, nu am stat bine la romana, nu merg la sala, baga-mi-as picioarele in pectoralii lor. Scuze! Metaforic vorbeam. Doamne fii ingaduitor cu mine, incerc sa merg pe drumul cel bun, sa o inteleg, dar faza e ca nu prea imi reuseste..
Aminteste-i Tu ca e frumoasa asa cum ai creat-o, sa nu mai apeleze la trusa de machiaj si la crema de fata peste care arunca castravetii aia, ca sigur intr-o zi ma lasa inima, ca nu o fi de fier, si …crapa.
Stiu este peste puterea ei de intelegere, dar nu exista zi mai lunga-n calendar ca asta de 8 martie. Te rog, scurteaz-o sau tai-o din calendar, pentru ca sunt satul pana peste cap de martisoare, , ciocolata si ghiocei. Nu mai vorbesc de orele pierdute si de bugetul meu. Si daca imi amintesc fata vesnic nemultumita a soacrei mele cand ii pun in piept o broasca. Ce daca-i broasca? E semn feng shui, de bine, nu-i o aluzie groteasca cum insinueaza, dar nu gasesc trifoi. Si, sincer, la ce-i mai trebuie noroc? Nu I l-ai dat pe socrul meu?
Stiu ti-am cerut cam multe, lista ar fi mai mare, dar nu vreau sa te obosesc prea tare. Revin cu restul maine seara.
