POARTA RAIULUI ...

   Bucuria mea, iata ce cuvinte minunate care ne merg direct la suflet: 

“Doamne, nu vreau sa fiu, 
Nici prea bogat, nici sa cersesc,
 Eu sunt atat cat daruiesc, 
Adun, dar unde sa le iau?
Eu sunt atat cat pot sa dau

, Ajuns la cer, de pe pamant,
 Cat am iertat, atata sunt, 
Si voi ramane intr-o zi, 
Atat cat am putut iubi.”

 Asemenea Sfantului Parinte Paisie Olaru, va dau si eu punctul de intalnire: Poarta Raiului, si zicea el asa: "Hai la Rai, hai la Rai,
 Cu caruta cu doi cai!" 

Uneori adauga: "Dar ce ai oare, in ea?

Si tot Sfantul raspundea: "Ce a pus fiecare, aceea are!
 Sa ne intalnim la usa Raiului!" 


Unii dintre ucenici ii spuneau: "Noi vrem sa ne intalnim in Rai!"

Iar Sfantul le spunea, cu Nadejde si Blandete: "Sa ne vedem noi scapati de viclenii diavoli si ajunsi la usa Raiului, strigam la mijlocirea Maicii Domnului, cerem ajutorul Sfintilor si avand nadejde in mila Lui, nu ne va lasa El afara".

 Vom fi judecati dupa implinirea Poruncii iubirii, insa, Doar cei care s-au deprins sa ii iubeasca pe cei care-i urasc, sa-si iubeasca vrajmasii, i-au biruit pe acestia cu binele si cu dragostea. 

Sfantul Parinte, Luca al Crimeei zice asa:

"Mila si impreuna patimirea, iata insusirile de temelie, calitatile de temelie ale dragostei. Cine are dragoste, acela are si milă, si impreuna-patimire, fiindca nu poti sa iubesti fara sa suferi impreuna cu cel iubit. Un asemenea om nu poate sa nu faca binele celor care au nevoie de el, si-l face fara sa astepte recunostinta, fara sa astepte sa i se rasplateasca pe masura."