by Stefania Rotariu
Lacrimi curg in noapte,lacrimi de tristete.
Lacrimi ce inunda,primavara vietii.
Si anii trec, se scurg in singuratate,
Ma sting ca un abur risipit in noapte.
Tristetea tresalta la strigatul greu,
Ce se-adanceste in pieptul meu.
Si striga chemand dezamagirea,
Care-mi aduce incet pieirea.
Atat, atat de trista sunt si plang atat de mult,
O vreme ce apune, o vreme ce-a trecut.
Iar ochii, ochii nu-nceteaza sa caute o raza,
Prin miile de raze a soarelui de-amiaza.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu