Două pupeze într-un tei ..

Două pupeze într-un tei
Trecute de floarea vârstei
Plictisite și țâfnoase
Dar la limbă veninoase

Se apucară de vorbit
Cum că vulpea a slăbit
De când și-a făcut iubit
Chiar pe ursul păcălit

Pupăza cea mai moțată
Își aduse aminte îndată
Că veverița minionă
A intrat la cioară bonă

A spălat și a scrobit
Până puii s-au albit
Că și capra cu trei iezi
Într-o zi pe la amiezi

A plecat și-a dus plocoane
Ca să-și pună silicoane
Și că ar vrea bunăoară
Să intre ca secretară

Lupul i-ar fi fost amant
Dar capra la înșelat
D-aia pe iezi i-a mâncat
N-a uitat pe coțofană

Că și-a luat haină de blană
Și că bani n-ar fi avut
Decât dintr-un Revolut
Transferați de-un papagal

Care are cașcaval
Pupăza cu creasta mică
O bârfește pe furnică
Că ea n-ar duce în spate

Nici un fel de greutate
Că amant l-are pe greier
Doar muzică are în creier
Cântă în Berăria H

La cimpoi și fluieraș
Cârtița este tenace
Nu e oarbă ,se preface
A făcut totul cu cap

Să ia pensie de handicap
Barza este slăbănoagă
N-are nici un pic de vlagă
Are tenul cam livid

Că și-a pus în cioc acid
Și vorbind ele în șoapte
Și-au dat seama că e noapte.

Morala?

Că aici am vrut să ajung
Calul moare de drum lung
Prostul chiar și când murea
Purta grija altuia

~Mariana Luca-Croitorescu~

psSdoonret:t4i1532 e1rms3 clm411 971up0cebftt0c2c9ig406u9aet ·

sursa

Analfabeţilor, de Adrian Păunescu

Analfabeţilor, de Adrian Păunescu

(poezie cenzurată 1979)

V-am spus că sunt un om periculos
Şi nu mi-aţi luat avertismentu-n seamă.
V-am spus s-aveţi pentru persoana mea
Un plus de-ngrijorare şi de teamă.

V-am spus că fac teribil de urât
De sunt călcat puţin pe libertate.
V-am spus ca sunt oşteanul credincios
Dar care doar cu inamici se bate.

V-am spus să vă astâmpăraţi şi voi,
Cenzori capricioşi ai vremii mele,
C-o să vă coste scump măruntul moft,
De a ne face nouă zile grele.

V-am spus să puneţi mâna să munciţi.
Să nu mai tot pândiţi zeloşi din umbră,
V-am spus că n-o să placa nimănui
Pornirea voastră, tulbure şi sumbră.

V-am spus că vremurile s-au schimbat
Şi că situaţia e mai complexă,
Nu-i intelectualul - servitor.
Cultura nu-i ceva ca o anexă.

Şi lumea nu se poate cuceri
Umflând la cifre şi mimind tumulturi
Cu aroganţi şi trindavi doctoranzi,
Cu papagali care ţin loc de vulturi.

V-am spus şi am puterea să mai spun
Ca nu încape muntele în seră
Ca prea-i scurt drumul de la rai la iad
Şi de la căprioară la panteră.

V-am spus să nu-l fetişizaţi pe Marx,
Să nu-i păstraţi în spirt învaţătura
Şi voi într-una fără să-l ciţiti
Îl pomeniţi până vă doare gura.

V-am spus că bătălia pentru om
Nu iartă astăzi nici o dezertare
Şi voi v-aţi decorat voi între voi
Când lupta este în desfăşurare.

V-am spus că muzica nu-i un microb
Care ameninţă civilizaţii
E-a omului pentru a fi mai bun,
V-am spus: ceva care să-i placa daţi-i.

V-am spus, concetăţeni analfabeţi,

Şi luaţi aminte şi să ţineţi minte.
Dar nu ştiam ca v-aţi născut şi surzi
Şi scoateţi arma când vedeţi cuvinte.

Dacă ai lecturat versurile lui Adrian Păunescu cu plăcere, lasă un comentariu, apreciază printr-un like poezia și distribuie această postare să poată lectura și prietenii tăi! Mulțumesc!