Despre copilarie

Nicolae Labis


Prieteni dragi, n-am inca barba,
Desi mustati aveam candva,
Chiar daca barba n-am, e dusa
De mult copilaria mea.
Ea s-a uscat in ani de foame,
A fost ucisa in razboi.
Si totusi, cand va vad, prieteni,
Devin din nou copil, ca voi.
De-aceea cand astfel ma vede
Vreun critic literar taios,
Sopteste-n dreapta si in stanga
Cum ca as fi neserios.
Ah, cata seriozitate-i
In varstele voastre vii
In care va credeti pilotii
Stelari, din anul 2000.
Ma prind atunci cu voi de mana,
Alerg prin parc, ori stau tacut,
Ori langa voi joc multe jocuri
De care poate n-am avut.
Si ce matura prospetime
Ce-adanci fioruri omenesti
Scapara-n lacrimile voastre
Curse pe file de povesti!
De-aceea vreau sa cant azi tara
Si despre voi s-o cant as vrea -
Sa retraiesti copilaria.
Dar altfel, nu cum fuse-a mea.
....................................
Imposibila reîntoarcere

Eu mă întorc în copilărie
de fiecare dată când îmi este
mai greu în viaţă

Recunosc locurile
unde am văzut lumina zilei,
şi satul care acum mi se pare prea mic

Numai că aceste locuri
nu mă mai recunosc ele pe mine

Atunci plâng şi revin
de două ori mai bătrân

poezie de Ion Untaru (2009)
........................