Stiinta vs Dumnezeu

 - o conversatie extraordinara despre a fi si a crede

Pentru sceptici, dar si pentru cei care cred in Dumnezeu, un text extraordinar care merita citit!


In spatiul cel mare al Facebook si al retelelor de socializare, locul unde circula de toate pentru toti, circula si o asa-numita conversatie intre un profesor ateist si un elev stralucit al sau (ghiciti cine? ) . Va invitam sa va delectati cu o interesanta si savuroasa conversatie condimentata din plin cu delicioase argumente religioase si stiintifice. Nu se stie cui ii apartine textul original si inclinam sa credem ca este doar o demonstratie a talentului urban popular. Cei care au studiat mai atent textul nu au intarziat sa-i aduca critici, sa-i demonstreze punctele slabe, erorile, cele cateva nonsensuri. Sunt destule, ce-i drept, insa nu asupra lor ne-am dori sa ne concentram. Savurati pur si simplu textul si nu-i cautati nod in papura. Este emotionant si interesant. Spuneti-ne apoi ce parere aveti:


Dumnezeu vs Stiinta: Conversatie intre un profesor ateist si un student genial

Profesorul: Esti crestin, nu-i asa, fiule?

Studentul: Da, domnule.

Profesorul: Asadar,

crezi in Dumnezeu?

Studentul: Intru totul.

Profesorul: Este Dumnezeu bun?

Studentul: Desigur.

Profesorul: Este Dumnezeu atotputernic?

Studentul: Da, este.

Profesorul: Fratele meu a murit de cancer chiar daca s-a rugat la Dumnezeu sa il ajute. Cei mai multi dintre noi incearca sa ii ajute pe ceilalti cand sunt bolnavi. Dar Dumnezeu nu. Nu a facut-o. Cum este atunci Dumnezeu bun? Hmmm?...

(Studentul tace.)

Profesorul: Nu poti raspunde, nu-i asa? Haide sa o luam de la inceput, tinere prieten…. Este Dumnezeu bun?

Studentul: Da.

Profesorul: Este Satana bun?

Studentul: Nu.

Profesorul: De unde vine Satana?

Studentul: De la…. Dumnezeu.

Profesorul: Asa este. De la Dumnezeu. Spune-mi, fiule, exista rau pe lumea aceasta?

Studentul: Da, dle profesor.

Profesorul: Raul este peste tot in lume, nu-i asa? Si Dumnezeu a creat intr-adevar totul. Adevarat, nu?

Studentul: Da.

Profesorul: Deci cine a creat raul?

(Studentul nu raspunde).


Profesorul: Exista boala? Imortalitate? Ura? Uratenie? Toate aceste lucruri teribile exista in lume, nu-i asa?

Studentul: Da, dle.

Profesorul: Asadar, cine a creat toate aceste lucruri cumplite?

(Studentul nu are niciun raspuns.)

Profesorul: Stiinta spune ca ai 5 simturi pe care le folosesti pentru a identifica si examina lumea din jurul tau. Spune-mi, fiule, l-ai vazut vreodata pe Dumnezeu?

Studentul: Nu, dle. Nu l-am vazut.

Profesorul: Spune-ne atunci… L-ai auzit vreodata pe Dumnezeu?

Studentul: Nu, dle.


Profesorul: L-ai simtit vreodata pe Dumnezeul tau, l-ai gustat, l-ai mirosit? Ai avut vreodata vreo perceptie senzoriala a lui Dumnezeu daca e vorba de-asa?

Studentul: Nu, domnule. Ma tem ca nu.

Profesorul: Cu toate acestea, tot crezi in Dumnezeu?

Studentul: Da, dle.

Profesorul: Conform Regulilor sale Empirice, Testabile, Demonstrabile, stiinta considera ca Dumnezeu nu exista. Ce spui de acest lucru, fiule?

Studentul: Nimic. Tot ceea ce am este credinta mea. Eu cred in Dumnezeu.


Profesorul: Da, credinta. Aceasta este problema pe care stiinta o are cu Dumnezeu. Nu exista nicio dovada, ci doar credinta.

Studentul: Dle profesor, exista un asemenea lucru precum caldura?

Profesorul: Da, exista.

Studentul: Exista un asemenea lucru precum frigul?

Profesorul: Da.

Studentul: Nu, dle profesor. Nu exista.

(In amfiteatru se face o liniste deplina)

Studentul: Dle profesor, poti avea multa caldura, chiar si mai multa caldura, supercaldura, megacaldura, prea putina caldura sau caldura deloc. Insa nu avem nimic numit frig. Putem sa atingem 456 de grade sub 0, ceea ce inseamna zero caldura, insa nu putem ajunge mai departe de atat. Nu exista un asemenea lucru precum frig. Frigul este doar un cuvant pe care il folosim pentru a descrie absenta caldurii. Nu putem masura frigul. Caldura este energie. Frigul nu este opusul caldurii, dle profesor, ci absenta caldurii.

(In amfiteatru domneste in continuare o tacere de mormant.)

Studentul: Dar ce spuneti despre intuneric, dle profesor? Exista un asemenea lucru precum intuneric?

Profesorul: Da. Ce este noaptea daca nu exista intuneric?

Studentul: Va inselati din nou, dle profesor. Intunericul nu este ceva, este absenta a ceva. Poti avea lumina scazuta, lumina normala, lumina stralucitoare, lumina intermitenta, insa daca nu ai deloc lumina constanta, nu ai nimic si numesti atunci acest nimic intuneric, nu-i asa? In realitate, intunericul nu exista. Daca ar exista, ei bine… am putea face ca intunericul sa fie mai intunecat, nu-i asa?

Profesorul: Ce vrei sa ne demonstrezi, tinere?


Studentul: Dle profesor, parerea mea este ca premisele dvs filozofice sunt gresite.

Profesorul: Gresite? Poti sa explici de ce?

Studentul: Lucrati cu premisele dualitatii, dle profesor. Sustineti si cautati sa demonstrati ca exista viata, apoi ca exista moarte; un Dumnezeu bun si un Dumnezeu rau. Vedeti conceptul de Dumnezeu ca pe ceva finit, ceva pe care il putem masura. Dle profesor, stiinta nu poate nici macar explica ce este acela un gand. Foloseste electricitatea si magnetismul, insa nu le-a vazut, cu atat mai putin nu a inteles pe deplin vreuna din ele. Sa vezi moartea ca pe opusul vietii inseamna sa ignori ca moartea nu poate exista ca un lucru substantial. Moartea nu este opusul vietii. Doar absenta ei.

Acum…spuneti-mi, dle profesor, ii invatati pe studentii dvs ca au evoluat dintr-o maimuta?

Profesorul: Daca te referi la procesul evolutiei naturale, da, sigur, ii invat.

Studentul: Ati observat vreodata evolutia cu proprii ochi, dle profesor?

(Profesorul da din cap zambind, incepand sa inteleaga incotro se indrepta demonstratia elevului.)

Studentul: Din moment ce nimeni nu a observat procesul de evolutie in desfasurare si nici nu poate demonstra ca el continua inseamna ca nu le predati studentilor ceva in care credeti, nu-i asa? Asta va face un predicator si nu un om de stiinta, nu-i asa, dle profesor?

(In amfiteatru se produce zarva si rumoare.)

Studentul catre cei prezenti: Este vreunul de aici care a vazut vreodata creierul profesorului?

(Toti studentii din amfiteatru izbucnesc in ras.)

Studentul: Este cineva care a vazut vreodata creierul Profesorului? Este cineva care a simtit, a atins sau a mirosit creierul profesorului? Se pare ca nimeni nu a facut asa ceva… Prin urmare, conform Regulilor Empirice, Stabile si Demonstrabile, stiinta spune – cu tot respectul, dle profespr - ca nu aveti creier. Cu tot respectul, dle, cum putem atunci sa credem in prelegerile dvs?


(Studentii tac malc. Profesorul se holbeaza la student. Fata sa este impenetrabila.)

Profesorul: Cred ca va trebui pur si simplu sa crezi in ele…

Studentul: Corect, dle profesor. Asa este! Legatura dintre om si Dumnezeu este Credinta (a crede). Credinta este tot ceea ce tine lucrurile vii si in miscare.

P.S. Se spune ca studentul respectiv era nimeni altul decat Einstein…

…desi noi spunem ca NU. Se spune ca Albert Einstein insasi a scris aceasta conversatie ce a fost publicata in 1921 in cartea sa “God versus Science”. Nu exista o asemenea carte scrisa de Einstein. Nu exista nicio dovada ca Einstein a purtat niciodata o astfel de conversatie cu vreunul din profesorii sai. Pe de alta parte, Einstein nu era ceea ce am numi un om profund religios, nici nu avea o incredere oarba in existenta lui Dumnezeu.