Legile lui Murphy

1.  Pentru a fi popular, dă-le oamenilor veşti bune despre obiceiurile lor proaste.

2.  În orice bază de date, cele care par evident corecte vor conţine erori.

3.  Este firesc pentru o virgulă zecimală să fie aşezată greşit.

4.  O eroare care se poate strecura într-un calcul se va strecura acolo şi astfel încît să aducă cel mai mare prejudiciu întregului calcul.

5.  Dacă un experiment reuşeşte din prima, înseamnă că ceva nu ai făcut bine.

6.  Tehnologia este dominată de două feluri de oameni: cei care înţeleg ceea ce nu conduc şi cei care conduc ceea ce nu înţeleg.

7.  Substanţele necesare pentru experimentul de ieri trebuie comandate nu mai tîrziu de mîine la prînz.


8.  Pentru fiecare doctor (care are doctoratul), există un alt doctor (care are doctoratul), egal şi de sens opus. Astfel se explică de ce este atît de uşor să găseşti experţi care să se contrazică total unii pe alţii.

9.  Un istoric competent poate demonstra că orice eveniment care s-a produs era inevitabil.

10.  Dacă un om de ştiinţă crede că cercetarea ta este mai importantă decît a lui, va abandona ceea ce făcea el şi se va apuca de ceea ce faci tu.

11.  Dacă experimentul a reuşit, înseamnă că ai folosit un echipament defect.

12.  Cînd un savant distins, dar în vârstă, afirmă că ceva este posibil, are întotdeauna dreptate. Cînd el afirmă că ceva este imposibil, e foarte probabil că el greşeşte.

13.  Singurul mod de a descoperi limitele posibilului este să mergi dincolo de ele, către imposibil.

14.  Orice tehnologie suficient de avansată se apropie de magie.

15.  Fiecare problemă rezolvată generează (cel puţin) o problemă nerezolvată.

16.  Un experiment trebuie considerat reuşit dacă nu mai mult de jumătate din date trebuiesc înlăturate pentru a corespunde teoriei date.

17.  Ceea ce contează cu adevărat este numele pe care reuşeşti să-l impui faptelor şi nu faptele în sine.


18.  Oamenii vor accepta cu mai multă uşurinţă ideea ta dacă le spui că primul care a avut-o a fost Benjamin Franklin.

19.  Dacă nu poţi măsura ieşirile, măsoară intrările.

20.  Productivitate = (Numărul secretarelor * viteza maximă dactilo) / Numărul savanţilor.
O caracteristică a acestei ecuaţii este că atunci cînd numărul oamenilor de ştiinţă este zero, productivitatea devine infinită.